Giulio Bertola, președintele Federației Patronale a Industriașilor și Antreprenorilor din România (F.P.I.A.R)
Există îngrijorări cu privire la tendințele ocupării forței de muncă, având în vedere dificultățile întâmpinate anul trecut în special în ceea ce privește accesul la finanțarea investițiilor și scăderea puterii de cumpărare, spune Giulio Bertola, președintele Federației Patronale a Industriașilor și Antreprenorilor din România (F.P.I.A.R), federație membră a CAIR – Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România.
Companiile asociate F.P.I.A.R. nu au transmis semnale de concedieri pe scară largă. Unele sectoare continuă să sufere în urma presiunilor economice, însă companiile acordă prioritate măsurilor de optimizare a costurilor, reorganizării interne și creșterii eficienței operaționale, cu scopul de a proteja cât mai mult posibil nivelul de ocupare a forței de muncă.
”Bineînțeles, evoluțiile din lunile următoare vor depinde de factorii macroeconomici, de stabilitatea reglementărilor și de accesul la instrumente de sprijin pentru afaceri. Federația continuă să monitorizeze îndeaproape situația și să colaboreze cu autoritățile pentru a asigura condiții favorabile creșterii economice și protejării locurilor de muncă”, subliniază Giulio Bertola.
”Incertitudinea, pentru un antreprenor, este ca ceața pe autostradă: se încetinește, se frânează, iar uneori se oprește”
Companiile își protejează astăzi locurile de muncă prin reducerea marjelor și amânarea investițiilor. Însă această strategie nu poate dura la nesfârșit.
De aceea este crucial să fie create condiții de stabilitate, acces la credite și politici fiscale previzibile. ”Companiile nu cer privilegii: cer un teren stabil pe care să se poată planifica. Deoarece concedierea lucrătorilor este întotdeauna ultima soluție – dar, din păcate, atunci când cifrele nu se adună, devine mai mult decât o simplă opțiune teoretică”, mai spune domnul Bertola.
Cel mai important factor care îi îngrijorează pe antreprenori este încetinirea cererii interne și externe. România este puternic integrată în lanțurile de producție europene, în special cu Germania și Italia.
Creșterea PIB-ului real în 2025 a fost foarte scăzută, semnificativ sub tendințele istorice, instituții precum Banca Mondială și rapoarte macroeconomice internaționale estimând o creștere de 0,9%. Pentru 2026, previziunile oficiale și cele ale instituțiilor internaționale indică o creștere modestă (în jur de 1% sau puțin peste) – scăzută în raport cu potențialul și mai mică decât cea observată istoric.
Dacă principalii parteneri europeni rămân slabi, companiile exportatoare ar putea reduce schimburile de muncă și, în cele mai critice cazuri, chiar și personalul.
Un alt aspect important este costul banilor, care continuă să fie crescut. Banca Națională și-a menținut rata de referință la 6,50% în primele luni ale anului 2026. Nivelul este ridicat atât din punct de vedere istoric, cât și comparativ cu media UE și reflectă contextul unei inflații ridicate continue și al unor politici monetare restrictive față de media europeană.
Acest lucru duce la amânarea investițiilor, la o presiune sporită asupra fluxurilor de numerar și la dificultăți pentru IMM-uri în accesarea creditelor.
”Atunci când investițiile sunt blocate, crearea de noi locuri de muncă este, de asemenea, blocată, iar în cele mai grave cazuri, situația trece de la pauză la reducere”, subliniază Giulio Bertola.
Trebuie luate apoi în considerare povara fiscală și incertitudinea în materie de reglementare.
În ultimele 18 luni au fost schimbări în regimul microîntreprinderilor, noi impozite specifice sectorului și creșterea costurilor forței de muncă (salariul minim a crescut cu peste 10% în unele ajustări recente). Președintele F.P.I.A.R. crede că instabilitatea în materie de reglementare este un factor cheie: nu atât pentru impactul imediat, cât pentru incertitudinea pe care o generează: ”Iar incertitudinea, pentru un antreprenor, este ca ceața pe autostradă: se încetinește, se frânează, iar uneori se oprește”.
Totodată, am asistat la o reducere semnificativă a puterii de cumpărare. Inflația, care a ajuns la 10% în 2025, a redus puterea de cumpărare a gospodăriilor. Chiar dacă acum este în scădere, efectele se resimt încă asupra consumului. Mai puțin consum = mai puțină producție = mai puțină nevoie de forță de muncă.
CAIR: Firmele nu isi mai permit sa angajeze, cu toate ca au nevoie de personal calificat
Dacă marjele de profit se reduc prea mult, companiile vor ajunge să concedieze din personal
În anumite sectoare, problema nu este surplusul de lucrători, ci discrepanța dintre competențe.
Prin urmare, trebuie investit în: formare tehnică, digitalizare și perfecționare profesională pentru a recalifica resursele interne în loc de a le reduce, consideră domnul Bertola.
De asemenea, trebuie susținută cererea internă. Multe sectoare industriale suferă nu doar din cauza exporturilor, ci și din cauza încetinirii consumului. Măsurile care consolidează puterea de cumpărare și stimulează investițiile publice (infrastructură, construcții, energie) au un efect direct asupra ocupării forței de muncă în industrie. ”Când economia merge, companiile nu vorbesc despre concedieri. Vorbesc despre ore suplimentare”, spune Giulio Bertola.
O altă problemă o reprezintă energia, nu doar nivelul prețului, ci instabilitatea acestuia. Vârfurile bruște de preț îngreunează: planificarea contractelor pe termen lung, stabilirea prețurilor de vânzare și programarea investițiilor. Dacă energia este scumpă și imprevizibilă: investițiile de extindere sunt amânate, proiectele industriale sunt încetinite și crearea de noi locuri de muncă este redusă.
În sectoarele energo-intensive (oțel, sticlă, hârtie, prelucrări industriale), energia poate reprezenta 20 -40% din costul total de producție, iar în unele cazuri chiar mai mult.
Atunci când prețul electricității sau al gazului crește cu 10 – 15%, impactul asupra marjelor este imediat și, adesea, nu poate fi transferat în totalitate către clienți.
”Dacă marjele se comprimă prea mult, companiile reduc mai întâi investițiile, apoi orele suplimentare și în ultimă instanță personalul”, atrage atenția președintele F.P.I.A.R.
El consideră esențiale predictibilitatea și stabilitatea fiscală.
”Avem nevoie de un angajament politic din partea Guvernului de a nu modifica fiscalitatea – ca remediu unic la imposibilitatea de a acționa asupra altor centre de cost ale statului – printr-o strategie fiscală multianuală de cel puțin 3 ani.
De asemenea, este necesară o consultare prealabilă structurată cu TOATE asociațiile patronale, pentru a conveni asupra unor mecanisme de tranziție graduală în cazul eventualelor modificări”, mai spune Giulio Betrola, președintele F.P.I.A.R., federație membră C.A.I.R.
Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România – CAIR a fost înființată la inițiativa Federației Patronatelor Societăților de Construcții și a Federației Patronatelor din Turismul Românesc pentru întărirea dialogului social necesar pentru dezvoltarea societății în ansamblul ei.
Din CAIR mai fac parte: Federația Patronală Surse Noi de Energie Regenerabilă din România (FP-SNERR), Federaţia Patronală a Industriaşilor şi Antreprenorilor din România (FPIAR), Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultura, Industrie și Servicii Conexe din România (PRO AGRO), precum și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR)
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2026
