Guvernul pregătește pentru 2026 un buget axat pe relansare economică și investiții din bani europeni, într-un context fiscal considerat mai stabil decât în anii anteriori.
Ministrul Finanțelor a declarat, în prima conferință de presă din acest an, că România pornește elaborarea bugetului de la o bază „credibilă”, susținută de o execuție bugetară mai bună decât cea prognozată pentru 2025 și de creșterea investițiilor publice.
Potrivit ministrului, investițiile vor reprezenta principalul motor al economiei în 2026.
În total, bugetul va include aproximativ 20 de miliarde de euro din fonduri europene pentru investiții, echivalentul a peste 100 de miliarde de lei.
Cea mai mare componentă este reprezentată de fondurile din PNRR, pentru care sunt proiectate 10,7 miliarde de euro, din care 7,2 miliarde euro granturi și 3,5 miliarde euro împrumuturi.
La acestea se adaugă circa 5 miliarde de euro din fonduri de coeziune și alte 5 miliarde de euro pentru agricultură, din fonduri europene.
Un aspect important pe care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare a ținut să îl sublinieze este că bugetul trebuie să fie construit „credibil”.
Cu alte cuvinte, bugetul prognozat de autorități anul acesta va trebui să fie construit după încasări, cu surse palpabile, fără a estima în plus, ci strict pe baza veniturilor prognozate. Ministrul a dat și exemplul anilor anteriori, când s-au construit bugete pe baza unor așteptări nerealiste, fiind necesare intervenții pe parcursul anului.
„Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării, un buget al investițiilor”, a subliniat ministrul, precizând că prioritatea Guvernului este transformarea acestor proiecții în cheltuieli efective și accelerarea ritmului de implementare a proiectelor.
Datele preliminare arată că investițiile publice au crescut semnificativ și în 2025.
La finalul anului trecut, investițiile au ajuns la 137 de miliarde de lei, față de 119 miliarde de lei în 2024, ceea ce a însemnat o creștere de aproximativ 15%.
Mai mult, cea mai mare parte a investițiilor a fost realizată din fonduri europene, nu din surse naționale, ceea ce a contribuit la reducerea presiunii asupra bugetului de stat.
În ceea ce privește evoluția macroeconomică, bugetul pe 2026 este construit pe o prognoză de creștere economică de aproximativ 1%, iar PIB-ul este estimat la circa 2.045 miliarde lei. Ministrul a admis că ritmul de creștere este modest, însă a subliniat că prognoza se bazează pe datele Comisiei Naționale de Prognoză și poate fi depășită dacă absorbția fondurilor europene va accelera și măsurile fiscale adoptate vor avea efectul scontat.
Pe partea de deficit, Guvernul vizează o țintă de aproape 6% din PIB în 2026, în linie cu angajamentele asumate anterior.
Un element-cheie îl reprezintă faptul că deficitul cash pentru 2025 este estimat la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat inițial.
Potrivit ministrului Finanțelor, această evoluție pozitivă reprezintă „o surpriză favorabilă” și un semnal de credibilitate pentru piețele financiare și agențiile de rating.
Reducerea deficitului a fost posibilă în principal datorită renegocierii PNRR și reașezării unor proiecte pe fonduri europene, proces facilitat de câștigarea încrederii Comisiei Europene. La acestea s-au adăugat economii la cheltuieli, inclusiv la capitolul dobânzi, precum și venituri suplimentare colectate de ANAF.
Ministrul a subliniat că România intră în 2026 cu perspective bune și din punct de vedere extern, inclusiv în procesul de aderare la OCDE, unde discuțiile pe studiul economic au fost deja închise. Totodată, relația cu agențiile de rating pornește „de la o altă bază”, în condițiile respectării angajamentelor fiscal-bugetare.
Calendarul bugetar prevede adoptarea plafoanelor de cheltuieli în următoarea ședință de guvern, urmată de discuții detaliate cu fiecare minister, iar adoptarea bugetului este estimată pentru mijlocul lunii februarie.
În ceea ce privește politicile fiscale, ministrul a exclus, pentru moment, majorarea cotei standard de TVA sau a TVA la HoReCa și a reiterat că bugetul pe 2026 nu va include măsuri care nu sunt deja în vigoare.