Cotă unică pentru IMM-uri, noi reguli de repartizare a impozitului pe venit către bugetele locale, reduceri temporare de taxe, eliminarea unor impozite începând cu 2027– acestea sunt noutățile ordonanței ”trenuleț”, intrată în dezbatere publică.
Acest amplu pachet de modificări fiscal-bugetare, aplicabile începând cu anul 2026, vizează în principal mediul de afaceri, investițiile publice și private, dar și funcționarea administrațiilor locale.
- Microîntreprinderile: cotă unică de impozitare de 1%
Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor va fi unic, de 1%. Ordonanța elimină diferențierile anterioare și aduce corelări tehnice privind:
– calculul echivalentului în euro al plafonului de încadrare;
– modul de determinare a limitei fiscale de 100.000 de euro, după reguli similare celor aplicabile bazei impozabile.
* Impozitul pe venit: taxare mai mare pentru beneficii acordate acționarilor
Începând cu 1 ianuarie 2026, cota de impozit aplicată bunurilor, serviciilor sau sumelor acordate acționarilor în interes personal va crește de la 10% la 16%. Impozitul va fi reținut la sursă și este aliniat nivelului aplicabil dividendelor.
* Impozitul minim pe cifra de afaceri va fi eliminat din 2027
Una dintre cele mai importante modificări din ordonanța ”trenuleț” vizează impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA).
Pentru anul fiscal 2026, Guvernul prevede reducerea cotei de impozitare de la 1% la 0,5%, măsura fiind limitată la un singur an. Începând cu anul fiscal 2027, sistemul de impozitare bazat pe cifra de afaceri urmează să fie eliminat complet.
Ordonanța introduce, îns,ă și obligații privind păstrarea activelor pentru care contribuabilii au aplicat deduceri la calculul IMCA.
Astfel, firmele vor fi obligate să mențină în patrimoniu imobilizările și activele în curs de execuție pentru o perioadă de cel puțin jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de cinci ani. Aceeași regulă se aplică și contribuabililor care au fost supuși impozitului ICAS.
În paralel, Guvernul propune eliminarea impozitului ICAS începând cu anul fiscal 2027, ceea ce închide un mecanism de taxare suplimentară aplicat anumitor sectoare economice.
Impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) se aplică persoanelor juridice române și străine care desfășoară activități în sectorul petrolului și gazelor naturale
* Impozitul pe construcții, eliminat din 2027
Potrivit proiectului de ordonanță, impozitul pe construcții va fi eliminat începând cu anul fiscal 2027.
Aproximativ un sfert din creșterea medie a celor trei tarife cumulate care se adaugă la prețul energiei active este reprezentată de cuantumul taxei pe stâlp pe care trebuie să o plătească operatorii economici conform legii, potrivit unor surse din piață.
- Regim fiscal menținut pentru petrol, gaze și resurse naturale
Guvernul menține impozitele specifice aplicate activităților din sectoarele petrolului, gazelor naturale și exploatării altor resurse naturale, prin prorogarea termenelor de aplicare până la 31 decembrie 2027.
Măsura vizează asigurarea predictibilității fiscale pentru aceste domenii, care presupun investiții mari și pe termen lung.
- Autoritățile locale și investițiile publice
Până la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2026, Guvernul modifică temporar cotele de repartizare a impozitului pe venit către bugetele locale, prin derogare de la prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Astfel, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat în luna anterioară, inclusiv cel încasat în luna decembrie 2025, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, sumele se repartizează după cum urmează:
– 15% la bugetul local al județului;
– 63% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
– 22% într-un cont distinct, deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice sau a administrației județene a finanțelor publice.
Pentru municipiul București, în aceeași perioadă, impozitul pe venit se repartizează astfel:
– 14% într-un cont distinct, deschis pe seama Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice a municipiului București;
– din cota de 86%, 45% se alocă bugetului local al municipiului București și 55% se repartizează bugetelor sectoarelor, proporțional cu sumele defalcate din impozitul pe venit încasate în anul 2025;
– din cota de 45% alocată municipiului București, 1,5% se repartizează bugetului local al județului Ilfov, într-un cont distinct de venituri, pentru finanțarea cheltuielilor secțiunii de dezvoltare.
În același timp, ordonanța prevede că sumele rămase neutilizate, alocate pentru proiecte de investiții prin anexa 7/03 la Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025, rămân la dispoziția autorităților locale, pentru a permite finalizarea obiectivelor de investiții aflate în derulare.
Pentru anul 2026, este suspendată aplicarea mecanismului de virare a cotei de 5% din impozitul pe venit către zonele metropolitane, în condițiile în care majoritatea acestora nu au încă proiecte de investiții mature care să necesite finanțare imediată.
- Autorizarea importurilor și exporturilor de produse energetice
Ordonanța introduce obligația autorizării operatorilor economici care importă produse energetice, în condițiile în care, până în prezent, aceste operațiuni nu necesitau autorizație.
Autorizațiile vor fi emise pentru cantități strict delimitate, pe o perioadă de maximum 12 luni.
Operatorii vor fi obligați să constituie garanții financiare în favoarea ANAF, cel puțin la nivelul riscului de TVA, să depună raportări lunare privind cantitățile importate și clienții, precum și să actualizeze garanțiile în funcție de volumele declarate.
Sunt prevăzute sancțiuni contravenționale și anularea autorizației în cazul comercializării produselor energetice către operatori neautorizați. Antrepozitarii vor putea efectua importuri fără autorizație suplimentară.
În același timp, va fi introdusă autorizarea operatorilor care exportă produse accizabile către state non-UE, aceștia urmând să fie înregistrați și la Autoritatea Vamală Română.
- RO e-Factura: termene uniforme și extinderea obligațiilor
Termenul de transmitere a facturilor în sistemul RO e-Factura va fi stabilit la 5 zile lucrătoare de la emitere, atât pentru relațiile B2B, cât și pentru B2C.
Obligația se extinde și asupra facturilor emise către persoane impozabile care nu sunt stabilite în România, dar sunt înregistrate în scopuri de TVA. Persoanele fizice care desfășoară activități economice vor avea acces la sistem prin Registrul RO e-Factura obligatoriu.