Cristian Erbasu, presedinte FPSC- Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii si presedinte CAIR- Confederatia Antreprenorilor si Investitorilor din Romania
Ne aflăm la sfârșit de an. Constructorii ar trebui să-și configureze deja planurile pentru anul viitor. La ce proiecte și licitații publice să participe. Cât să se angreneze în noi proiecte imobiliare sau de infrastructură și de aici planurile de angajare sau aprovizionare. Din păcate ne aflăm în cea mai dificilă perioadă din punct de vedere al riscurilor și incertitudinilor. De la viitori potențiali parteneri nu avem nici transparența minimă necesară, nici dialogul normal între sectorul public și cel privat.
Pe parcursul articolului vom arăta și demersurile multiple ale Federației Patronatelor Societăților de Construcții (FPSC) pentru dialog și clarificări, pentru ca cei fără de care nu există investiții să devină parteneri reali și să poată să-și redimensioneze afacerile în funcție de realități.
Construcțiile în anul 2025- slalom printre crize și politici publice potrivnice
La sfârșitul anului 2024 se cunoșteau totuși câțiva factori de risc, nefavorabili, ca impact negativ în activitatea de construcții: a) Inflația ridicată, prețurile materialelor de construcții crescând mai repede decât alte prețuri; b) eliminarea facilităților fiscale începând cu 1 ianuarie 2025; c) stoparea și prioritizarea proiectelor investiționale, îndeosebi a celor din Programul „Anghel Saligny”; d) întârzieri în depunerea de proiecte pentru fondurile europene nerambursabile.
Când cunoști riscurile poți să răspunzi. Și constructorii și-au luat măsuri de prevenire, modernizare, eficiență și productivitate, dar și de schimbare a portofoliului de afaceri. Așa au apărut rezultatele pozitive din prima parte a anului. Nu pentru că a existat dialog sau politici de sprijin. Câteva cifre sunt grăitoare: efectivul de personal din societățile de construcții a ajuns la sfârșitul lunii iulie la un maxim istoric de 462,3 mii angajați; volumul lucrărilor de construcții a fost în semestrul I 2025 cu 5,9% peste volumul lucrărilor de construcții din aceeași perioadă din 2024, pentru ca în luna august să ajungă la 9,7% peste primele 8 luni din 2024.
Poate cel mai puternic argument pentru competitivitatea și implicarea constructorilor, dincolo de politicile potrivnice și crize, îl reprezintă faptul că sectorul a rămas singurul care să susțină creșterea economică în prima parte a acestui an. Produsul intern brut din construcții s-a majorat, în termeni reali (fără inflație) cu 5,7%, comparativ cu doar 0,3% pe întreaga economie și, spre exemplu, cu reducerea de 1,4% din industrie.
Evoluția din primul semestru a fost favorizată, mai degrabă de factori conjuncturali. Se detașează anunțul și ulterior reglementarea unui prag al stadiului de execuție de 30% pentru continuarea finanțării proiectelor, prag care a făcut ca multe primării să solicite urgentarea lucrărilor de construcții pentru ca la momentul deciziei, proiectele lor să fie peste acest prag. Dar facturile neachitate se tot adună și constructorii încep să intre în incapacitate de a-și plăti furnizorii și salariații.
Cel de-al doilea semestru începe cu o aparentă accelerare a construcțiilor, dar înainte de intrarea în vigoare a măsurilor fiscal-bugetare, în cadrul cărora se detașează cea mai mare creștere de TVA la sectorul imobiliar.
Încă din august apar semnale că a început sfârșitul, chiar dacă s-au realizat mai multe lucrări de construcții. Într-o singură lună (luna august), pe fondul creșterii volumului de activitate, numărul de angajați se reduce cu 1000 de persoane.
Păi cum să fie altfel, dacă în luna august, construcțiile inginerești, din fonduri publice interne și externe, s-au redus cu 8% față de august 2024.
Evoluția sectorului din luna septembrie este și mai înșelătoare, părând, la o lectură superficială, că situația este foarte bună.
În luna septembrie volumul lucrărilor de construcții s-a majorat cu 8,2%. Constructorii ar trebui să fie liniștiți pentru viitor, dar nu este așa. Evoluția din ultimele luni arată un dezechilibru major între subsectoare și, mai grav, începutul declinului în construcții.
Aceasta pentru că evoluția s-a datorat în exclusivitate rezultatelor din sectorul imobiliar, care însă rămân inferioare celor de anul trecut. Practic, dinamica este doar un rezultat matematic, urmare a scăderii lucrărilor de construcții la clădiri rezidențiale cu 22,5% în septembrie 2024 (față de septembrie 2023). În luna septembrie din acest an, față de septembrie 2024, a fost de 21,4%, ceea ce înseamnă că activitatea este încă sub nivelul din anul 2023.
Al doilea argument pentru începutul declinului îl reprezintă reducerea volumului de activitate la construcțiile inginerești, cu 2,8%, ceea ce înseamnă o reducere de circa 10% în august și septembrie
Dar poate cel mai puternic semnal de alarmă este dat de ieșirea de pe piață a firmelor de construcții, situație mult mai gravă decât în intrarea în insolvență. Inmatriculările și ieșirile sunt procese normale pentru întreprinderi, dar totdeauna ieșirile nu depășeau 70-80% din intrări, arătând că în final o piață a construcțiilor în expansiune aduce un sold pozitiv important de actori noi. Spre deosebire de trecut, în primele 10 luni din acest an, radierile și dizolvările au reprezentat 90% din total inmatriculărilor din construcții. Mai grav este că peste o mie de întreprinderi (IMM-uri) înmatriculate la începutul acestui an au decis să-și încheie activitatea tot în acest an.
Pentru comparație, deși cele mai recente date publicate de INS se opresc la anul 2022, în perioada facilităților fiscale viabilitatea firmelor de construcții s-a dezvoltat, în ritmuri nemaiîntâlnite în trecut. Această evoluție oferă astăzi posibilități sporite pentru ca firmele să traverseze crizele și să răspundă acceptabil la politicile publice potrivnice.
În perioada 2019-2022 (față de 2018) rata de supraviețuire a societăților de construcții (ponderea întreprinderilor nou create care au supraviețuit patru ani de la înființare) aproape s-a dublat, de la 5,95% în anul 2018 la 10,75% în anul 2022. Dacă rata de supraviețuire era în anul 2018, asemănătoare cu cea de pe total economie, în anul 2022 a fost peste valoarea din economie, de 8,99%.
Corespunzător, rata de desființare s-a redus de la 10,09% în 2018 la 7,48% în anul 2022.
Ca o concluzie la cele prezentate, cităm din ultimul Raport al inflației al BNR (din noiembrie 2025): „Perspectiva pe termen scurt rămâne rezervată, în condițiile în care trenarea activității economice va eroda în continuare profitabilitatea firmelor și, implicit, sursele de finanțare a investițiilor, iar fondurile naționale pentru investiții publice se află sub constrângerea măsurilor de ajustare fiscală”.
În acest cadru și mai ales pentru o evaluare pertinentă a viitorului an pentru constructori, considerăm că o trecere în revistă a principalelor politici este oportună. Fiind la momentul bilanțului de final de an, vom sublinia și efortul FPSC pentru dialog și adaptarea politicilor la realitatea din construcții.
Anul 2025 – anul în care soluțiile avansate de FPSC nu au avut ecou
Încă de la începutul acestui an au intrat în vigoare măsurile de eliminare a facilităților fiscale. Fără o perioadă de tranziție și fără compensarea, măcar parțială, printr-o altă pârghie. Și așa constructorii au trebuit să suplimenteze cheltuiala de personal, majorată și prin faptul că salariul minim a rămas la nivelul anterior, mult peste salariul minim din economie.
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), singura organizație patronală reprezentativă pentru sectorul construcțiilor din România a fost mereu cu spirit constructiv înțelegând de fiecare dată contextul economic intern și internațional. FPSC a venit cu propuneri pentru bunul mers al construcțiilor, în folosul economiei în ansamblul său.
În luna ianuarie 2025, ca răspuns la măsura amintită mai sus, FPSC se adresează Guvernului și Parlamentului cu propunerea justă „ca angajații care desfășoară activitate în sectorul construcții și aplică salariul minim impus de OUG 135/2024 să beneficieze de același regim fiscal ca angajații care aplică salariul minim pe economie, respectiv să nu se datoreze impozit pe venit și să nu se cuprindă în baza lunară de calcul nici diferența dintre cele două salarii minime”.
Începutul de an nu a fost dătător de speranțe, neprimindu-se nici un răspuns. O propunere neaplicată. Speranța a rămas. Eram la început de an.
Un alt exemplu de politică patronală constructivă, dar fără ecou, îl reprezintă demersul cu privire la pachetul de măsuri fiscal-bugetare, reglementat prin OUG nr. 141/2025. Încă din luna august FPSC atrăgea atenția că o parte din măsurile propuse riscă să afecteze grav capacitatea funcțională și financiară a sectorului, venind cu propuneri concrete. Într-una din scrisorile pe această temă, adresată domnului Prim-ministru, FPSC sublinia „Înțelegem pe deplin nevoia imperativă de reechilibrare bugetară și susținem reformele structurale orientate către eficientizarea administrației, combaterea evaziunii și digitalizarea sectorului public”, ceea ce ilustrează fără echivoc implicarea FPSC și dorința de soluții pertinente, care să nu afecteze obiectivele guvernamentale, dar nici sectorul de construcții. În acest context, se evidenția că prin blocarea lucrărilor de investiții și a creșterii creanțelor.. restante, o bună parte din firmele de construcții, în special IMM-uri, se aflau „în blocaj financiar sau chiar au intrat în concordat sau se află în situația de intrare în insolvență”
Datele prezentate anterior cu privire la demografia întreprinderilor de construcții arată că FPSC a avut dreptate.
FPSC a propus, la acel moment și ulterior, principalele politici ce puteau fi întreprinse, fără a fi în opoziție cu măsurile fiscal-bugetare, cele legate de regimul garanțiilor, a plăților restante și de compensarea creanțelor între constructor și stat.
Evidențiem doar câteva din aceste propuneri, pentru a sublinia încă odată că FPSC a acționat pentru sprijinirea sectorului fără a afecta politicile fiscal-bugetare:
▪ pentru contractele semnate dar neîncepute, programate pentru amânarea executării, garanțiile să fie amânate la un termen corespunzător de 5 zile de la ridicarea sistării;
▪ reducerea valorii procentuale a garanției de bună execuție;
▪ crearea unui fond de garantare de către stat, sau altfel spus a unui plafon de garanții cu destinație precisă, respectiv sprijinirea constructorilor care au proiecte amânate, sistate (nu din vina acestora) sau neprioritizate; o astfel de măsură ar facilita accesul firmelor la finanțare pentru a implementa alte proiecte sau pentru a putea supraviețui până plățile restante vor fi achitate;
▪ compensarea taxelor și impozitelor datorate de companii, ca și în alți ani, cu datoriile autorităților locale sau centrale către respectivele companii, cu aplicabilitate pe obligațiile companiilor la 25 decembrie 2025.
Mergând și mai departe, FPSC a transmis propuneri concrete, pe multe articole din noua legislație de profil, prezentate în mod profesionist ca amendamente precise la lege, cu motivație amplă și pertinentă.
Așteptăm în continuare disponibilitatea de dialog și promovare a unora din propunerile FPSC. Încă mai e timp să se mențină competitivitatea firmelor românești de construcții și participarea eficientă a acestora la realizarea proiectelor de investiții din PNRR, care au ca termen final pentru finanțare nerambursabilă anul 2026.
FPSC continuă să urmărească starea sectorului. Pentru o evaluare mai complexă a impactului măsurilor fiscal-bugetare și de restructurare a administrației derulăm în prezent o anchetă în rândul firmelor de construcții, membre și nemembre în FPSC, pe bază de chestionar, cu privire la acest subiect.
Din analiza preliminară a primelor zeci de răspunsuri, mai ales la întrebările de evaluare cantitativă, cele mai alarmante concluzii sunt următoarele:
▪ 59% dintre respondenții de până acum au apreciat că majorarea costurilor ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare a fost de peste 10%, iar 37%, că majorarea a fost între 5 și 10%;
▪ aproape 80% dintre respondenți, mai ales cei ce lucrează în sectorul imobiliar, consideră că cererea pentru locuințe noi se va reduce cu peste 5% în perioada următoare, pe fondul reducerii puterii de cumpărare;
▪ deja societățile de construcții care au răspuns confirmă, în proporție de 58%, că reducerea și prioritizarea investițiilor publice i-a afectat foarte mult; implicațiile majore au fost cu deosebire la IMM-urile, cu peste 50% activitate finanțată din contractele publice;
▪ vechimea restanțelor pentru facturile emise este exagerat de mare: 42% dintre respondenți transmit că vechimea este între 3 și 6 luni, iar 16% au facturi neîncasate și de peste 6 luni; toți aceștia au trebuit să apeleze la credite pentru continuarea activității.
Și ca o concluzie generală, având în vedere că sectorul construcțiilor este cel mai afectat, 84,2% dintre respondenți consideră că există un risc major ca firmele de profil să intre în insolvență sau să-și suspende temporar activitatea.
Anul 2026 – între declin și oportunități
Întrebarea pentru anul viitor este: un sector cu tot mai puține întreprinderi, cu capacitatea financiară redusă și cu muncitorii și mai ales specialiștii care au trebuit să fie dați în șomaj și care aleg străinătatea, va putea în anul 2026 să valorifice oportunitățile oferite de fondurile europene?
Răspunsul este dificil, dar nu fără un pic de optimism, mai ales pentru al doilea semestru din 2026.
Primul semestru va fi unul dificil urmare și a prevederilor OUG nr. 41 din august 2025, prin care toate fazele premergătoare construcției efective au fost blocate până la sfârșitul anului 2025. Fără studii de fezabilitate, fără noi contracte, primele luni din 2026 vor însemna doar lucrări de construcții la proiectele existente, proiecte deja prioritizate și amânate.
În esență, măsurile de reducere a investițiilor reglementate prin ordonanța menționată se referă la:
▪ stoparea încheierii de contracte/decizii/ordine de finanțare pentru proiectele din PNRR până la aprobarea de către Comisia Europeană a deciziei de modificare a PNRR; în luna noiembrie s-a aprobat modificarea, ceea ce a însemnat trei luni de inactivitate;
▪ denunțarea unilaterală a contractelor din PNRR, chiar dacă a existat un câștigător al licitației, dacă nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziție publică; denunțarea unilaterală se aplică și pentru contractele la care nu a fost emis ordinul de începere a lucrărilor, până la 31 decembrie 2026;
▪ oprirea încheierii de angajamente legale pentru proiecte de investiții non-finanțate prin Programul național de dezvoltare locală, etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții „Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social, până la sfârșitul anului 2025; aceeași interdicție s-a stabilit și pentru proiectele noi finanțate din fonduri publice, de către Compania Națională de Investiții.
În concluzie, până în noiembrie procedurile au fost sistate pentru proiectele investiționale finanțate din PNRR, iar pentru celelalte programe până la sfârșitul anului. Consecința în aceste condiții este puțin probabil ca în semestrul I 2026 să se finalizeze licitații la asemenea proiecte și să se majoreze portofoliul de comenzi finanțate din fonduri publice pentru constructori.
De curând, s-a anunțat că resursele financiare pentru alte direcții de finanțare decât proiectele din PNRR, precum programul „Anghel Saligny” și programele executate prin CNI, disponibile pentru anul 2026 vor fi foarte mici, cu mult sub cele din anul 2025. De asemenea, la aceste programe se are în vedere ca în anul 2026, UAT-urile să asigure, din surse proprii, o cofinanțare de 20%.
Pe ansamblu, mai ales în cazul primăriilor fără venituri pentru investiții, multe proiecte vor trebui amânate temporar, cel puțin până în anul 2027.
Deci dificultățile financiare se vor accentua, iar posibila revitalizare din semestrul II 2026 va găsi sectorul cu mult mai puține societăți și cu o forță de muncă mult sub necesar.
În primul semestru va fi mai vizibil impactul negativ asupra puterii de cumpărare a populației, inclusiv din cauza disponibilizărilor din sectorul privat, precum cele din construcții.
Ca urmare, principalele două componente ale lucrărilor de construcții în antrepriză – construcția de locuințe și infrastructură – care asigură circa 80% din activitatea constructorilor vor fi în declin în primul semestru din 2026. Este posibil ca reducerea să fie mai mare de 5% și să nu poată fi compensată de revitalizarea din semestrul doi.
Pentru al doilea semestru din anul 2026 se preconizează o intensificare a lucrărilor de construcții. Apropierea termenului final pentru proiectele din PNRR va reprezenta un stimul pentru amplificarea construcțiilor. De asemenea vor intra în implementare, dacă prevederile legale actuale nu se schimbă, proiecte noi din programele naționale de investiții. Într-o viziune optimistă anul 2026 poate fi mai bun ca anul 2025, dacă ajustarea bugetară de anul viitor nu va afecta valoarea investițiilor bugetate. Pentru o clarificare a viitorului va trebui să așteptăm proiecția bugetară pe anul 2026.
Cu speranța unui an mai bun, FPSC urează tuturor constructorilor un an 2026 plin de realizări, un an 2026 cu recunoașterea importanței acestui sector în dezvoltarea țării.
La mulți ani!
***
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) singura organizaţie reprezentativă din România la nivel de sector de activitate ”Construcții Civile și Industriale” şi la nivel de sector de activitate ”Industria sticlei și a ceramicii fine. Industria materialelor de construcții – fabricarea altor produse din minerale nemetalice”, respectiv pentru sectorul de negociere colectivă ”Sector 15 – Fabricarea tâmplăriei termoizolante”
Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România – CAIR a fost înființată la inițiativa Federației Patronatelor Societăților de Construcții și a Federației Patronatelor din Turismul Românesc pentru întărirea dialogului social necesar pentru dezvoltarea societății în ansamblul ei.
Din CAIR mai fac parte: Federația Patronală Surse Noi de Energie Regenerabilă din România (FP-SNERR), Federaţia Patronală a Industriaşilor şi Antreprenorilor din România (FPIAR), Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultura, Industrie și Servicii Conexe din România (PRO AGRO), precum și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR)