Din 2026 vor crește costurile pentru importurile extracomunitare, inclusiv pentru materialele esențiale în construcții. Aceste creșteri pot provoca dezechilibre temporare în competitivitatea sectorului construcțiilor, prin scumpirea materialelor de construcții și încetinirea proiectelor din sector.
Țara noastră se pregătește să implementeze noi mecanisme fiscale și de reglementare, deja adoptate la nivel european, ne-au transmis reprezentanții Ministerului Economiei.
Practic, România va introduce anul viitor un nou mecanism de taxare pentru materialele de import din țările dinafara Uniunii Europene: Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM).
În ultimii ani, Uniunea Europeană a introdus acest mecanism de ajustare la frontieră pentru carbon, care impune raportarea și, începând din 2026, plata certificatelor pentru emisiile de dioxid de carbon aferente produselor precum oțelul, aluminiul sau cimentul.
Scopul CBAM este să asigure condiții de concurență echitabile între producătorii europeni, care plătesc deja taxe de carbon prin sistemul EU Emissions Trading System (ETS), și importatorii din țări unde standardele de mediu sunt mai slabe.
Pe termen mediu, producătorii locali pot fi avantajați, deoarece produsele din afara Uniunii Europene devin mai scumpe, ceea ce stimulează relocalizarea producției și investițiile interne, apreciază reprezentanții ministerului.
În ansamblu, CBAM, ETS și reglementările tarifare UE ”pot îmbunătăți balanța comercială a României pe termen lung, dacă sunt corelate cu investiții în eficiență și producție sustenabilă, dar pot provoca dezechilibre temporare în competitivitatea sectorului construcțiilor”.
Mai mult decât atât: În lipsa unei producții locale suficiente și eficiente, riscul este ca aceste măsuri să ducă la scumpirea materialelor de construcții și la încetinirea proiectelor din sector.
Totuși, politicile de sprijin naționale, precum programele de granturi pentru modernizarea capacităților de producție și eficientizarea energetică, pot compensa aceste efecte și pot contribui la reducerea dependenței de importuri, consideră sursa citată.
- Lipsa unor investiții rapide în tehnologii de decarbonizare riscă să accentueze vulnerabilitatea industriei în fața competiției externe
Industria cimentului, în mod special, se află printre cele mai afectate de actualul sistem ETS. Producătorii de ciment din România plătesc taxe tot mai mari pentru emisiile de CO2 generate în procesul de producție, iar alocările gratuite de certificate s-au redus treptat. Acest lucru duce la o creștere semnificativă a costurilor de producție și reduce competitivitatea față de țările din afara Uniunii Europene, unde nu se aplică taxe similare.
„CBAM încearcă să compenseze această diferență, impunând și importatorilor plata costului de carbon. Însă, tranziția nu este simplă: pe termen scurt, firmele românești suportă presiuni financiare ridicate, care se reflectă în prețurile finale ale cimentului și, implicit, ale construcțiilor. Totodată, lipsa unor investiții rapide în tehnologii de decarbonizare riscă să accentueze vulnerabilitatea industriei în fața competiției externe”, ne-a transmis Ministerul Economiei.
România importă astăzi aproximativ 70% din materialele folosite în construcții — de la materialele simple (plăci ceramice sau elementede feronerie) până la materialele avansate adezivi, vată bazaltică, izolații performante, structuri metalice sau panouri solare integrate.
În anul 2024, valoarea totală a acestor importuri a depășit 8 miliarde de euro.
CBAM amplifică această presiune, deoarece importatorii români vor trebui să suporte costuri suplimentare de conformitate și achiziție de certificate de carbon.
TOPUL CONSTRUCTORILOR: Marii constructori romani prind avant
- Construct PLUS: schema de ajutor de stat abandonată
În cursul anului 2024, Ministerul Economiei a inițiat procedura de implementare a programului ConstructPLUS. Totuși, din cauza contestațiilor formulate de potențialii beneficiari, a aspectelor procedurale apărute în procesul de evaluare și a verificărilor realizate de Direcția Corp Control, nu au fost încheiate acorduri de finanțare, iar bugetul inițial nu a fost utilizat.
Programul ConstructPLUS nu are alocată nicio sumă în bugetul ministerului.
De asemenea, începând cu anul 2025, Ministerul Economiei nu mai emite noi acorduri de finanțare în cadrul programului.
- Ministerul va monitoriza efectele noilor taxe
Ministerul Economiei monitorizează permanent impactul reglementărilor europene — inclusiv CBAM, ETS și taxele vamale — asupra principalelor ramuri industriale, între care se află și producția de materiale de construcții.
Pe baza acestor analize, reprezentanții ministerului spun că elaborează evaluări tehnico-economice detaliate și mențin un dialog constant cu mediul de afaceri pentru colectarea de date, observații și propuneri. Pozițiile astfel rezultate sunt transmise instituțiilor europene sub forma unor documente oficiale, pentru ca interesele industriei locale să fie integrate în procesul decizional. În cadrul grupurilor de lucru și negocierilor de la Bruxelles, ministerul susține argumentat punctele de vedere ale României, urmărind condiții echitabile pentru producători, reducerea poverii administrative și asigurarea unei tranziții juste către economia verde, după cum ne-a transmis Ministerul.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
