Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat cea de a XXXII-a ediție a Topului Firmelor din Bucureşti, eveniment de referinţă pentru viaţa economică a Capitalei. La ceremonia de înmânare a premiilor au participat, alături de manageri ai celor mai performante companii bucureştene, personalităţi de prim-plan din spaţiul socio-economic, reprezentanți ai Guvernului şi ai unor organizaţii neguvernamentale.
Printre personalităţile care au onorat invitaţia Camerei București s-au aflat: Radu Miruță, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovidiu Silaghi, secretarul general al Camerei Naționale, Sorin Toader, directorul general al Departamentului de Comerț Exterior din cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), dr. Mihai Ionescu, președintele Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), co-președinte al Consiliului de Export, din partea privată.
„Într-o lume în care regulile jocului se schimbă constant și din ce în ce mai rapid, a fi performant devine un act de viziune și reziliență. Performanța nu se măsoară doar în profit, ci în modul în care reușești să creezi valoare durabilă pentru parteneri, clienți, echipă și pentru comunitate, în ansamblul ei. Excelența în afaceri se construiește an după an cu strategie aplicată cu ambiție, consecvență, dar și cu responsabilitate, cu echilibru între dorința de a câștiga și respectul față de competitori. Este ceea ce au făcut și fac premianții noștri, care au reușit și în acest an să-și transforme planurile în afaceri durabile și generatoare de plus valoare”, a afirmat Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei București, în deschiderea Galei de premiere.
Potrivit metodologiei de top, dintre cele 178 de mii firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2024 (în creștere cu 5% față de anul precedent), au îndeplinit criteriile de eligibilitate 69 de mii de firme, adică 39%. Dintre acestea, Camera București a premiat 7.567 firme, adică 11% din totalul firmelor considerate eligibile. Companiile laureate au realizat o cifră de afaceri cumulată de 135 mld. euro, un profit din exploatare de 13 mld. euro și au generat 594 mii locuri de muncă, ceea ce constituie o performanță remarcabilă în contextul macroeconomic actual.
„Sunt foarte preocupat ca la Ministerul Economiei să gestionăm un mecanism prin care dumneavoastră să vă desfășurați corect activitatea. Trebuie să punem capăt metodelor prin care cineva sună un ministru și își rezolvă problema mai repede. Trebuie să punem capăt caietelor de sarcini făcute cu dedicație. Trebuie să punem capăt semnării unor recepții de lucrări cu ochii închiși și cu capul plecat, fără ca lucrurile să fi fost livrate. Dacă vom reuși să facem aceste lucruri, convingerea mea este că vom avea de câștigat”, a declarat ministrul Radu Miruță.
În opinia președintelui CCIR, Mihai Daraban, mediul privat au nevoie de o strategie coerentă de încurajare din partea statului, prin stimulente fiscale şi politici care să susţină performanţa, nu doar să o taxeze. „De exemplu, pentru firmele care timp trei ani consecutiv înregistrează minimum 10% profit net din cifra de afaceri, n-ar strica niște ajustări măcar la dividende; poate dacă sunt 10 ani consecutiv, chiar la impozitul pe profit. Trebuie să avem stimulente, pentru că până la urmă de penalități suntem sătui”, a punctat Mihai Daraban. Cu acest prilej șeful CCIR a subliniat importanța valorificării urgente a activelor statului care produc pierderi, printr-o licitație publică total transparentă, ca măsură de echilibrare a deficitului bugetar.
Cele mai multe companii premiate de CCIB activează în domeniul serviciilor (2.646 firme, 35% din total), fiind urmate de firmele din domeniul comerțului (2.090 de companii, 27,6% din total) și de cele cu profil industrial (1.498 firme, 19,8% din total). În clasamentul întocmit de Camera București, o pondere de 6,4% din totalul companiilor laureate revine construcțiilor (484 companii), 5,6%, domeniului cercetare, dezvoltare şi high-tech (respectiv 423 entităţi premiate), turismului, 3,3% (248 firme laureate), iar agriculturii, silviculturii şi pescuitului, 2,4% (178 companii).
Cu o rată a şomajului de doar 0,6% faţă de 3,2% la nivel naţional, Capitala concentrează 25% din PIB-ul realizat la nivel național, 22,4% din totalul firmelor active din România, 21,3% din totalul salariaţilor ţării, aproape 30% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional, 17% din valoarea exporturilor româneşti, 30,4% din valoarea importurilor realizate de România, circa 60% din activitatea de cercetare ştiinţifică a ţării și 56,5% din totalul investiţiilor străine directe realizate în România după 1990 (circa 69,2 mld. euro). În Bucureşti activează 122 de mii de firme cu capital strain (44,4% din totalul consemnat la nivel naţional), cu un capital social subscris cumulat de 26,9 mld. euro, respectiv 52% din totalul capitalului social subscris la nivel naţional de societăţile cu participare straină la capital.
Pe lângă distincțiile acordate pentru rezultatele economice obținute în anul 2024, în cadrul evenimentului au fost decernate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe primele trei poziții în competiţia elitelor, precum și o serie de trofee și diplome speciale. Anul acesta trofeul „George G. Assan”, pentru „Brandul românesc al anului”, a revenit Hofigal Export Import S.A., în timp ce trofeul „Ioan V. Socec” a fost acordat Radio România Actualități.