Turismul românesc are potențialul de a deveni un pilon de creștere economică și dezvoltare regională, dar pentru asta trebuie depășite blocajele administrative actuale.
Dragoș Răducan, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), federație membră CAIR, spune că operatorii din acest sector nu cer alocarea unor fonduri publice suplimentare, fiind conștienți de constrângerea bugetară. În schimb, cer asumarea unor decizii „curajoase și inteligente”.
Însă, momentan, turismul românesc trece printr-o perioadă dificilă, marcată de un declin.
Domnul Răducan consideră că pentru a opri acest declin și a debloca potențialul turistic al țării, este nevoie de un parteneriat real între stat și industria turismului.
„Paradoxul este că există soluții la îndemâna guvernanților care nu presupun cheltuieli bugetare, ci doar voință administrativă și dialog. FPTR a evitat mereu protestele de stradă, preferând calea consultării, însă s-a lovit de refuzul autorităților de a discuta și de a lua măsuri simple, care n-ar costa practic nimic. În continuare prezentăm propunerile FPTR – un set de măsuri administrative clare și concrete, menite să repună acest parteneriat pe făgașul normal. Toate aceste soluții sunt fără impact bugetar, ținând exclusiv de decizii la nivel guvernamental sau local, și pot fi aplicate rapid dacă există voință politică”, a declarat Dragoș Răducan.
Măsurile prezentate de FPTR cuprind de la reforme fiscale și debirocratizare până la parteneriate locale pe plaje și în promovare. Implementate la timp, aceste soluții ar preveni falimente, ar stimula investițiile și ar readuce încrederea antreprenorilor în politicile publice.
Măsuri propuse la nivel central
- Stabilitate fiscală: menținerea TVA la 11% și combaterea evaziunii prin revenirea la impozitul specific
FPTR cere reintroducerea impozitului specific pentru unitățile de cazare și alimentație publică. Acest tip de impozit forfetar ar asigura că toți operatorii din domeniu contribuie echitabil la buget, indiferent de artificiile contabile care le permit acum unora să declare profit zero.
Spre deosebire de impozitul pe profit, impozitul specific ar fi datorat în funcție de parametri prestabiliți (capacitate, locație etc.), eliminând posibilitatea ”optimizărilor” fiscale care reduc impozitele până la zero.
FPTR propune actualizarea valorilor din vechea lege a impozitului specific cu inflația ultimilor ani și o creștere suplimentară moderată, astfel încât în 2026 încasările din acest impozit să fie mai mari cu circa 50% decât ar fi impozitul pe profit pe doi ani.
Măsura nu costă nimic statul – din contră, crește automat veniturile bugetare și, foarte important, oferă stabilitate fiscală industriei, permițând menținerea TVA redus la 11% fără riscuri pentru buget.
- Debirocratizare și modernizarea legislației turistice.
FPTR propune înființarea unui grup de lucru dedicat la nivelul Ministerului Economiei și Turismului, reunind experți guvernamentali și reprezentanți ai patronatelor din turism, care să actualizeze legislația specifică domeniului. Aceasta presupune, în primul rând, actualizarea legii-cadru a turismului (ordonanța 58 din 1998) – un act normativ depășit de realitățile ultimilor 25 de ani.
Alte măsuri de debirocratizare propuse sunt:
– Simplificarea criteriilor de clasificare și licențiere a unităților turistice, în prezent prea complicate și descurajante.
– Modificarea legislației privind concesionarea plajelor pentru eliminarea ambiguităților și abuzurilor.
– Corectarea modului de taxare a drepturilor de autor pentru muzica ambientală din hoteluri și restaurante: tarifele să fie raportate la gradul real de ocupare, nu la capacitatea maximă.
– Introducerea unei metodologii echitabile, bazate pe numărul efectiv de clienți sau camere ocupate.
– Implementarea acestor măsuri prin decizie administrativă, fără costuri suplimentare, pentru reducerea birocrației din turism.
- Măsuri pentru combaterea turismului la negru
O altă măsură esențială este stoparea concurenței neloiale a structurilor neînregistrate în special a cazărilor nedeclarate care își oferă serviciile prin platforme online.
FPTR propune interzicerea promovării unităților de cazare neclasificate (neautorizate) pe platforme precum Booking, Airbnb ș.a. În practica actuală, proprietăți fără clasificare (și deci fără respectarea standardelor sau plata taxelor) concurează direct cu hotelurile și pensiunile autorizate, ceea ce este intolerabil.
Soluția nu implică niciun cost: ar fi suficientă o decizie administrativă (eventual o modificare legislativă sau un ordin de ministru) care să oblige platformele să listeze doar unități clasificate oficial.
În paralel, ANAF ar trebui să încheie parteneriate cu aceste platforme, pentru a obține periodic date despre închirierile realizate și veniturile generate de proprietarii români. Astfel, fiscul poate identifica și impozita corect aceste activități, integrându-le în economia formală. Măsura aduce mai multă corectitudine pe piață și protejează turiștii care vor ști că locurile unde se cazează sunt verificate și conforme cu normele.
- Revoluție în administrarea plajelor – parteneriat între hotelieri și autorități locale
Litoralul românesc este o resursă strategică, însă modul în care plajele sunt gestionate a generat numeroase nemulțumiri. Concret, ar trebui stabilit un “moment zero” de la care să se pornească pe baze noi: contractele actuale de concesiune ar fi reziliate, plajele urmând să fie reorganizate pe sectoare mai mici, alocate în principal hotelurilor și pensiunilor din zonă, în parteneriat cu primăriile și cu implicarea organizațiilor de management al destinației locale. Această împărțire ar simplifica procedurile și ar reduce birocrația, permițând totodată eliminarea firmelor-intermediari care până acum au profitat de vechile lacune legislative.
- Simplificarea clasificării unităților mici de cazare (apartamente și camere de închiriat).
În prezent, pentru ca un proprietar să obțină certificatul de clasificare (obligatoriu legal) al unui simplu apartament, inspectori de la minister trebuie să se deplaseze fizic la fața locului, oriunde s-ar afla locuința respectivă în țară, ca să verifice dotările. FPTR propune eliminarea acestor vizite consumatoare de resurse. Certificatul de clasificare ar trebui emis automat, pe răspunderea proprietarului, eventual pe baza documentației trimise online, urmând ca verificarea condițiilor să se facă prin sondaj sau doar în caz de reclamație.
- Reformarea mecanismelor de consultare și dialog social în turism.
FPTR solicită emiterea unor ordine de ministru care să suspende și să reorganizeze consiliile și comitetele consultative din turism, astăzi aflate în impas. Este vorba despre Consiliul Consultativ al Turismului, despre Consiliul de Brand Turistic Național, precum și despre Comisia de avizare a Organizațiilor de Management al Destinației (care ar trebui să evalueze OMD-urile), structuri care în forma actuală fie nu funcționează deloc, fie funcționează pur formal. Aceste organisme trebuie reconcepute pe principii noi, transparente, cu o componență echilibrată public-privat și cu mandate clare. Scopul este ca ele să devină spații reale de dezbatere și decizie, nu simple bifări pe hârtie.
- Întărirea controlului și a conformării printr-o autoritate națională anti-birocrație și anti-corupție.
Nu în ultimul rând, FPTR propune o măsură administrativă de anvergură, inspirată dintr-un model care și-a dovedit eficiența în anii 2003–2004. Atunci a funcționat sub coordonarea Guvernului o Autoritate Națională de Control condusă de un ministru delegat, care reunea mai multe structuri de inspecție și control. Rezultatul a fost spectaculos: veniturile colectate la buget din amenzi și recuperări au crescut cu ~400% față de perioada anterioară. FPTR consideră oportună reînființarea unei asemenea autorități centrale de control, care să combată ferm contrabanda, evaziunea fiscală și corupția ce afectează și sectorul turismului.
Măsuri propuse la nivel local și exemple de bune practici
Multe din soluțiile de mai sus implică în mod direct autoritățile locale (primării, consilii județene) care trebuie să devină parteneri activi ai dezvoltării turistice, nu simpli administratori pasivi. La nivel local, accentul cade pe cooperare și pe folosirea eficientă a resurselor comunității:
- Implementarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD) locale.
Constituirea unui OMD local sau regional, adică o entitate partenerială public-privat care să se ocupe de marketingul destinației, de evenimente și de dezvoltarea de produse turistice este cea mai bună practică europeană și, de altfel, o obligație asumată de România prin PNRR. Primăriile ar trebui să inițieze de urgență dialogul cu operatorii locali (hotelieri, agenții, restaurante) pentru a pune pe picioare aceste organizații. Beneficiile sunt reciproce: mediul privat contribuie financiar și cu know-how, iar autoritățile locale canalizează resurse (inclusiv fonduri din taxe locale) într-un mod coerent, cu obiective comune. În loc să se promoveze haotic sau deloc, destinații precum stațiuni litorale, orașe turistice sau zone montane ar avea strategie unitară de marketing și reprezentare în fața turiștilor.
- Administrarea integrată a destinației la nivel local.
Odată puse bazele colaborării prin OMD, alte aspecte ale relației autoritate-operatori devin mai ușor de rezolvat. Infrastructura turistică de bază este responsabilitatea primăriilor, care trebuie să asigure drumuri de acces bune, curățenie, utilități și servicii publice (de la transport local până la toalete publice). Un exemplu important este cel al stațiunilor de pe litoral: primăriile de la mare pot sprijini direct extinderea sezonului estival facilitând investiții în obiective care atrag turiști și în extra-sezon. Construirea de centre wellness, aquapark-uri, baze sportive sau facilități de conferințe prelungește activitatea turistică și în afara sezonului de vârf. Oradea, din nou, oferă un model: aquaparcul și ștrandurile modernizate acolo fac ca Băile Felix să primească vizitatori tot timpul anului, nu doar vara.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/septembrie 2025
