Ionel Arion, președintele Federației Naționale a Producătorilor din Agricultură, Industrie și Servicii Conexe din România (PRO AGRO)
Programele de investiții guvernamentale lansate în ultimii doi ani ajută sectorul agriculturii să evolueze, operatorii economici fiind mulțumiți de implicarea statului în acest sector. Cu toate acestea, statul român încă are de făcut investiții pentru dezvoltarea sectorului.
Ionel Arion, președintele Federației Naționale a Producătorilor din Agricultură, Industrie și Servicii Conexe din România (PRO AGRO), membră a Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România – CAIR, spune că accesul la irigații și dezvoltarea tehnologică a capacităților de reproducție sunt doar câteva dintre domeniile în care România trebuie să mai facă pași înainte.
Totuși, perspectivele de dezvoltare sunt pozitive pe termen mediu.
* Investiții masive în fermele zootehnice
În prezent sunt în derulare investiții foarte mari în fermele de reproducție datorită programelor guvernamentale lansate anul trecut. „Au fost alocate sume destul de importante pentru a fi implementate proiectele de reproducție la porci și pasăre”, explică liderul Pro Agro.
Aceste investiții se concretizează atât în construirea de facilități noi, cât și în adaptarea unor structuri mai vechi, care sunt modernizate pentru a răspunde nevoilor actuale.
Președintele Pro Agro explică că, înainte de aceste programe, țara noastră era tributară comerțului intracomunitar cu animale vii.
„Cel mai probabil în urma acestor investiții, în următorii doi-trei ani, capacitatea de reproducție va ajunge să satisfacă întru totul piața internă atât pe porci, cât și pe pasăre”, estimează președintele Pro Agro.
* Sectorul laptelui necesită investiții
Dacă pentru porci și păsări tendința este una pozitivă, pentru vaca de lapte tabloul este ușor diferit. Fermele mici și mijlocii întâmpină mari dificultăți, din cauza lipsei forței de muncă și a lipsei de investiții în ultimii ani. În multe cazuri, acestea au ajuns într-un blocaj și nu se pot extinde.
„O mare parte din ferme se vor închide pentru că nu s-au adaptat la piață, pentru că nu au avut investiții susținute, pentru că a fost lipsă de capital și de viziune.Toate distorsiunile pieței au fost încasate de către producătorii primari”, explică domnul Arion.
Acest blocaj se reflectă direct pe piața laptelui, unde România a rămas descoperită.
Există, însă, și exemple pozitive: ferme mari și foarte mari, industrializate, unele listate la bursă, care au integrat partea vegetală cu cea de procesare.
Aceste ferme, susținute de branduri românești solide, au intrat în retailul mare și reușesc să reziste, să se capitalizeze și să se dezvolte.
„Avem exemplu de fermieri care au depășit 2, 3, 4 mii chiar de capete de animale în fermă, dar asta beneficiază și de un management destul de riguros și destul de bine pus la punct”, punctează Ionel Arion.
* Integrarea producției, o nevoie majoră
În ceea ce privește direcțiile de dezvoltare, liderul Pro Agro consideră că România are de lucru în special pe partea de integrare.
Deși statul a investit câteva sute de milioane de euro în industria alimentară și procesare, decalajele dintre vegetal și zootehnie sunt încă vizibile.
„Azi avem fermele vegetale rupte cu totul de zootehnie în anumite zone ale țării, în alte locuri ale țării sunt perfecte integrate. Business-ul cel mai bine integrat azi este în avicultură”, mai spune domnul Arion.
Urmează fermele zootehnice pentru vaca de lapte și vaca de carne, însă cele pentru creșterea porcilor nu au încă posibilitatea de a fi absorbit într-un lanț integrat unic. Probleme suplimentare au fost cauzate și de pesta porcină africană. „Sperăm că va exista o integrare atât pe verticală, cât și pe orizontală, de așa manieră încât sectorul să nu mai simtă o bulversare”, subliniază președintele Pro Agro.
În opinia sa, cea mai mare creștere în anii următori ar putea fi pentru domeniul de creștere și prelucrare a porcilor.
„Este o dorință noastră ca acest sector să crească, să-și integreze întru totul pe lanț ceea ce are nevoie, atât în aval, cât și în amonte”, arată domnul Arion. În acest fel, fermele vegetale ar putea să își valorifice producția pe piața internă, în loc să exporte materie primă prin Portul Constanța, „cu tot cu subvenția înglobată”.
O dezvoltare solidă a sectorului vegetal ar putea fi susținută prin programe de investiții naționale și europene.
În acest fel, este de părere Ionel Arion, „partea de ferme vegetale să ajungă să aibă un debușeu, dacă vrem să-i spunem așa, în maniera în care nu vom mai rămâne datori portului Constanța, adică să trimitem la export materia primă brută, cu tot cu subvenția înglobată, și aceasta va merge către producția de carne de porc, de altfel foarte consumată în România. Prin capitalizarea pe producția obținută pe sectoarele irigate și valorificarea sectorului cărnii de porc, ar putea fi acoperite și pierderile cauzate în zonele lipsite de irigații”.
* Irigațiile – un capitol insuficient dezvoltat
La capitolul irigații, România încă este în urmă. Domnul Arion consideră că țara noastră trebuie să dezvolte bazine noi, dincolo de cele istorice. Moldova, de exemplu, are numeroase râuri și pârâuri care ar putea fi captate. O altă soluție ar fi acumulările de ape pluviale, care ar împiedica scurgerile rapide și inundațiile, transformând surplusul de apă într-o resursă pentru agricultură.
„Avem pe partea de sud destul de multe râuri și pârâuri, dar noi alegem să pompăm apă din Dunăre pe două, trei trepte de nivel, care înseamnă cheltuială energetică foarte mare”, explică președintele Pro Agro. Totodată, el a subliniat necesitatea de a lega irigațiile de energia regenerabilă, pentru a reduce costurile și a crește rentabilitatea fermierilor.
* România la masa deciziilor europene
Un aspect esențial pentru agricultură este rolul României la nivel european. „Relația decidentului public național cu cel european trebuie să fie una foarte strânsă și corelată în decizii, pentru că de cele mai multe ori deciziile se iau la Bruxelles și doar se implementează în plan național. Nu mai avem o reacție, sau avem reacția foarte întârziată”, atrage atenția Ionel Arion.
Lipsa unei prezențe active la negocieri duce la situații în care deciziile europene sunt implementate în România fără adaptare la specificul național, ceea ce obligă ulterior la derogări sau renegocieri.
Relația mediului de afaceri din acest domeniu cu autoritățile a cunoscut unele îmbunătățiri. Însă, „deși dialogul există, și am făcut un pas înainte în acest sens, rămânem totuși în urmă atunci când ajungem să transpunem în legislație fie propunerile mediului de afaceri, fie propunerile de a transpune în legislația națională anumite directive europene”, subliniază Ionel Arion.
Cea mai mare vulnerabilitate rămâne viteza absorbției fondurilor europene.
„Deși avem pe șapte ani un exercițiu financiar, noi abia în anul cinci ajungem să implementăm proiectele și de cele mai multe ori cerem derogări, prelungiri de implementare și așa mai departe. Toți acești ani pierduți nu pot fi recuperați”, avertizează domnul Arion.
Consecințele se văd direct în economie: ceea ce nu se produce local este imediat înlocuit prin importuri sau comerț intracomunitar.
„Consumatorul este cel care plătește sau achită nota de plată, pentru că va avea producții mai scumpe atât la raft, cât și în comerțul general, iar viața va deveni mai scumpă”, explică liderul Pro Agro.
***
Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România – CAIR a fost înființată la inițiativa Federației Patronatelor Societăților de Construcții și a Federației Patronatelor din Turismul Românesc pentru întărirea dialogului social necesar pentru dezvoltarea societății în ansamblul ei.
Din CAIR mai fac parte: Federația Patronală Surse Noi de Energie Regenerabilă din România (FP-SNERR), Federaţia Patronală a Industriaşilor şi Antreprenorilor din România (FPIAR), Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultura, Industrie și Servicii Conexe din România (PRO AGRO), precum și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR)
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2025
