Deși Europa se confruntă cu un deficit major de locuințe, piața construcțiilor rezidențiale este puțin probabil să crească în acest an, conform unei analize ING Think.
Autorizațiile pentru construirea de locuințe sunt în creștere, dar ritmul rămâne lent. Sectorul infrastructurii continuă să avanseze, dar impactul acordului NATO asupra sectorului va fi redus.
Creșterea din 2025, pusă pe pauză
Analiștii estimează o stagnare a sectorului construcțiilor din UE în acest an. Deși apar semnale pozitive, acestea sunt modeste, iar antreprenorii rămân pesimiști.
Nivelul producției din construcții în UE nu a înregistrat o creștere relevantă în prima jumătate a lui 2025.
Pentru Austria și Polonia prognozele au fost revizuite în scădere, Polonia experimentând o nouă contracție după declinul abrupt din 2024.
Activitatea în infrastructură a fost lentă, din cauza întârzierilor în implementarea Fondului de Redresare și Reziliență din Polonia, blocat timp de doi ani din cauza unei dispute legate de statul de drept cu Bruxelles. O scădere prognozată a dobânzilor ar putea permite o redresare a sectorului rezidențial nou din Polonia abia în 2026.
În Olanda, prognoza a fost revizuită în jos, după ce numărul autorizațiilor de construire, care crescuse în 2024, a scăzut anul acesta.
Pentru Belgia, prognoza a rămas neschimbată, în ciuda scăderii autorizațiilor, datorită unei schimbări legislative recente: o cotă redusă de TVA de 6% pentru renovări și pentru demolarea și reconstruirea locuințelor. Măsura ar putea susține sectorul în anul următor.
În Spania, sectorul construcțiilor a beneficiat de o creștere solidă a PIB-ului, iar încrederea în construcții a atins cel mai ridicat nivel din 2006.
Autorizațiile pentru locuințe noi ating nivelul minim
Emiterea autorizațiilor de construire pentru locuințe noi în UE a ajuns la cel mai scăzut nivel, cu semne slabe de revenire. Totuși, comparativ cu 2021, nivelul rămâne foarte redus, în special în Germania și Austria, unde scăderea depășește 40%. Pentru a accelera procesul, guvernul german a anunțat programul „Bau-Turbo” pentru simplificarea planificării și autorizării proiectelor în zonele populare. Rezultatele, însă, ar putea apărea cu întârziere.
Spania se remarcă din nou: prețurile cresc rapid, ceea ce a stimulat dezvoltările și a dus la o creștere accentuată a autorizațiilor.
În Olanda, creșterea din 2024 s-a oprit în prima jumătate a lui 2025, din cauza blocajelor structurale: lipsa terenurilor disponibile, complexitatea dezvoltării și întârzierile juridice.
Criza locuințelor
Deficitul de locuințe persistă în majoritatea țărilor europene, iar guvernele încearcă să sporească oferta. Însă obiectivele sunt ratate frecvent, din cauza proceselor lungi de aprobare, a lipsei terenurilor potrivite și a costurilor ridicate, accentuate de dobânzi mari și scumpirea materialelor.
Din cauza reducerii autorizațiilor, majoritatea țărilor au înregistrat scăderi ale construcțiilor noi în ultimii ani.
Cele mai mari diminuări s-au produs în Franța și Austria. În Franța, prețurile locuințelor existente sunt mai mici cu 5% față de acum doi ani, în timp ce în ansamblu prețurile din UE au crescut cu 6%. Prețurile mai mici în Franța, combinate cu costurile ridicate ale materialelor, reduc atractivitatea noilor proiecte.
Spania rămâne excepția, cu o creștere a locuințelor noi, dar aportul la stocul total este modest (0,3% în 2024, mult sub alte țări).
Polonia a adăugat cel mai mare procent de locuințe noi în 2024 (1,5%), dar încă are o rată ridicată a supraaglomerării.
Fără creșteri mari de prețuri
Puțini antreprenori intenționau, la jumătatea acestui an, să majoreze prețurile. Concurența este puternică, iar cererea slabă menține presiunea.
Ponderea celor care plănuiesc scumpiri a scăzut de la 8% în ianuarie la 3% în iulie. În Franța, majoritatea firmelor chiar estimează reduceri de prețuri. În schimb, creșteri sunt așteptate în Olanda, Polonia și Turcia (unde inflația ridicată alimentează scumpirile).
Infrastructura rămâne motorul creșterii
Investițiile publice fac sectorul mai rezistent la ciclurile economice. Investițiile în infrastructură din UE au crescut cu 4,7% în 2023 și 0,6% în 2024, impulsionate de tranziția energetică și digitalizare. Totuși, provocări apar în domeniul apei potabile, pe fondul schimbărilor climatice.
Acordul NATO nu aduce impuls major
În iunie, țările NATO au convenit creșterea bugetelor de apărare cu 3,5% din PIB anual și încă 1,5% pentru reziliență, inclusiv infrastructură și apărare cibernetică, până în 2035. Totuși, multe state membre investesc deja peste 1,5% din PIB în infrastructură. Conceptul de reziliență, aplicat prea larg, deschide calea pentru „infrawashing” (etichetarea eronată a proiectelor ca fiind infrastructură strategică). De exemplu, Italia are în plan să clasifice podul spre Sicilia drept infrastructură militară strategică.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025
