Dragoș Pîslaru, ministrul MIPE
Guvernul a votat astăzi ordonanța de urgență privind criteriile de selectare a proiectelor de investiții care vor fi finanțate din PNRR, oferind astfel ministerelor de linie baza legală ca ”să cearnă” proiectele.
Executivul justifică măsurile prin necesitatea de a evita un risc fiscal sistemic generat de supracontractarea masivă a proiectelor și de lipsa de corelare cu realitățile bugetare. Documentul prevede suspendarea temporară a contractărilor, denunțarea unor contracte aflate în faze incipiente și o prioritizare strictă a investițiilor care pot fi duse la capăt până în august 2026.
„Suntem în situația în care, prin această ordonanță, clarificăm în următoarele două săptămâni proiectele care vor rămâne în program și, după clarificarea tuturor aspectelor care țin de aceste proiecte, printr-o altă ordonanță care va fi publicată, vom reglementa asigurarea finanțărilor și a fluxurilor financiare în așa fel încât cea mai mare parte a acestor proiecte, care sunt începute atât prin autoritățile locale, dar și prin ministere, să poată fi continuate și până în a doua jumătate anului viitor să închidem aceste proiecte”, a transmis premierul Ilie Bolojan înainte de ședința de Guvern.
În ceea ce privește proiectele care au stadiu fizic al lucrărilor sub 30%, acestea vor fi suspendate. Dar, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a noii ordonanțe, ministerele vor prezenta care dintre aceste proiecte pot fi terminate până la 31 august 2026, care e bugetul lor, care este suma rambursabilă, care este justificarea că vor putea fi terminate la termen, ce jaloane/ținte îndeplinesc, ce riscuri asociate neimplementării prezintă. ”Ministerele au o ultimă șansă, o ultimă ocazie, să zică, da, aceste proiecte noi le păstrăm în PNRR, sunt contracte care ne ajută la îndeplinirea țintelor și pe ele trebuie să ne concentrăm până anul viitor”, a subliniat Dragoș Pîslaru, ministrul MIPE.
Astfel, în septembrie ar urma să fie finalizată și publicată lista integrală a proiectelor de investiții care vor fi implementate.
De altfel, și Ministerul Finanțelor are nevoie de această listă pentru rectificarea bugetară.
Pentru proiectele rămase va fi făcut un efort guvernamental pentru a fi identificate surse alternative de finanțare. Aceste proiecte sunt numai ”suspendate”, nu abandonate, a menționat ministrul Pîslaru.
Ministrul subliniază că șantierele nu se închid ca urmare a acestei noi OUG: Ete vorba ”doar despre eficientizarea alocării banilor disponibili, astfel încât fondurile să fie utilizate pentru proiecte cu șanse reale de finalizare.”
Principalele măsuri:
Se suspendă atribuirea de noi contracte de servicii, execuție lucrări pentru proiecte finanțate prin PNRR. Până la aprobarea deciziei de evaluare de către Comisia Europeană va fi suspendată încheierea sau emiterea contractelor / deciziilor / ordinelor de finanțare în cadrul PNRR.
După aceasta, agențiile de implementare vor încheia contracte de finanțare numai pentru atingerea jaloanelor și țintelor ce fac obiectul Planul Național de Redresare și Reziliență modificat în urma renegocierii.
Totodată, vor fi suspendate proiectele finanțate prin PNRR pentru care nu au fost lansate licitații, nu a fost anunțat câștigătorul sau nu a fost dat ordinul de începer
Contractele de finanțare prin PNRR încheiate cu beneficiarii instituții și autorități publice, în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiții, certificat prin situații de lucrări este mai mare de 30% se derulează doar în condițiile în care finalizarea obiectivului conform graficului de lucrări asumat este anterioară datei de 31 august 2026.
Nu vor mai fi angajate finanțări prin Anghel Saligny, PNDL, PNCIPS, iar prin CNI nu vor mai fi atribuite contracte.
Se suspendă toate programele AFM, în evaluare sau în curs de lansare, cu excepția a 200 mil lei pentru Rabla. Prin excepție, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va putea să lanseze un program pentru persoane fizice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2025-2030 (Rabla plus si Rabla clasic), în limita a 200 de milioane de lei.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025
