Abordarea UE privind reindustrializarea – prin măsuri de reglementare, politici comerciale și inițiative verzi – contrastează cu politica „America First” a președintelui Trump, este de părere Bob Savic, specialist în comerț, într-un articol pentru GIS Reports.
Uniunea Europeană se confruntă de două decenii cu dezindustrializare, pierzând capacități industriale importante în sectoare strategice precum bateriile, semiconductoarele, energia regenerabilă, aerospațialul și apărarea. Relocarea producției în afara Europei, pandemia de Covid-19 și războiul din Ucraina au scos la iveală dependența UE de China și alte țări terțe.
În fața acestor tendințe, UE se confruntă cu un declin îngrijorător pe termen lung al activității industriale. Acest lucru se reflectă în special în sondajele Purchasing Managers’ Index (PMI).
Germania, motorul industrial al blocului, a fost afectată în mod special. Sondajele PMI pentru industrie au rămas în intervalul 40-45 puncte, între începutul anului 2023 și începutul lui 2025. Această cifră este semnificativ sub pragul neutru de 50 (care indică nici creștere, nici contracție), evidențiind o scădere a producției industriale.
În mod similar, PMI-ul pentru întreaga UE a rămas sub 50 în mare parte a anilor 2023 și 2024, indicând o contracție în blocul comercial și semnalând un declin al producției industriale.
Totuși, este de remarcat că, din iunie, sectorul industrial din zona euro a început să arate semne ale unor tentative de redresare.
PMI-ul industrial a crescut ușor la 49,5 în iunie, față de 49,4 în mai, atingând cel mai ridicat nivel din august 2022. Totuși, a rămas sub pragul critic de 50 pentru a 29-a lună consecutiv, mai subliniază Savic.
Industria este vitală pentru economia Europei. Ea reprezintă peste două treimi din exporturile UE și două treimi din finanțarea investițiilor private totale în cercetare și dezvoltare (R&D) pe continent. Astfel, industria servește ca un motor puternic de creștere, oferind locuri de muncă de calitate superioară.
În ceea ce privește locurile de muncă din sector, ETUC susține că amploarea reală a declinului ocupării forței de muncă este mascată de contractele pe termen scurt și de reducerea orelor lucrate, ceea ce ar putea indica pierderea a până la 4,3 milioane de locuri de muncă industriale din 2008. Este clar că aceste evoluții fac parte dintr-o tendință pe termen lung în economiile avansate.
UE a lansat o strategie de reindustrializare moderată
Pentru a opri declinul, UE a lansat o strategie de reindustrializare moderată, bazată pe reglementări, investiții și inițiative verzi, nu pe tarife agresive.
Printre cele mai recente măsuri se numără noua Acțiune pentru Securitatea Europei. Fondul de apărare de 150 de miliarde de euro include o cerință puternică de „a cumpăra din Europa”. Furnizorii non-UE pot fi incluși doar în mod limitat și condiționat, în baza acordurilor oficiale de parteneriat. De exemplu, recentul acord comercial UE-SUA poate permite blocului achiziții mai mari de arme din SUA, deși nu a fost confirmată nicio sumă specifică pentru achizițiile potențiale de echipamente de apărare americane.
În aprilie, Comisia Europeană a lansat un sistem automat de „supraveghere a importurilor” care monitorizează tendințele lunare ale volumelor și prețurilor pentru a identifica creșteri ale produselor și a semnala potențiale devieri comerciale de la piețele cu tarife ridicate.
Deși instrumentul de supraveghere a importurilor este prezentat ca o măsură de transparență bazată pe date, criticii avertizează asupra riscului real de înclinare spre protecționism. Linia rapid implementată de tarife, generată de operațiunile instrumentului, ar putea readuce efectiv bariere comerciale mascate sub forma supravegherii tehnice, ceea ce ar putea submina în cele din urmă principiile pieței libere.
Având în vedere aceste măsuri, succesul abordării fragmentate a UE privind reindustrializarea depinde de echilibrul dintre comerț deschis și autosuficiență strategică. Totuși, politicile UE arată că reindustrializarea este urmărită prin cadrul de reglementare și investiții, mai degrabă decât prin tarife și ultimatumuri comerciale imprevizibile. În acest fel, UE își modelează probabil peisajul industrial către un viitor mai autosuficient și tot mai protecționist.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025
