Oferte locuri de munca top

Cristian Erbasu, presedintele CAIR: Firmele asteapta semnale clare de la Guvern ca sa nu intre in restructurari severe

Cristian Erbașu, președintele CAIR- Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România

Firmele vor resimți din plin efectul măsurilor de reducere a investițiilor publice, și nu numai pe termen scurt.

”Va fi un impact pe un termen cel puțin mediu. Pe de o parte, va exista reacția celor din domeniul privat de a fi mult mai prudenți cu investițiile necesare ca să deruleze contracte publice. Pe de altă parte, chiar cei care trebuiau să facă investiții, în general în producție, vor prefera să mai aștepte”, este de părere Cristian Erbașu, președintele CAIR- Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România.

Reducerea investițiilor publice și a celor private se va reflecta și asupra pieței forței de muncă. Când nu vor mai avea siguranța locului de muncă, mai ales lucrătorii din construcții și agricultură vor căuta, din nou, să plece din țară și să muncească în vestul Europei. Aceasta mai ales în condițiile în care celelalte țările europene iau măsuri de dezvoltare economică.

Un an și jumătate va fi o perioadă grea atât pentru companii, cât și pentru populație

Un an și jumătate va fi o perioadă grea, o perioadă anunțată a fi grea chiar și de Guvern, atât pentru populație, cât și pentru companii, apreciază Cristian Erbașu.

Însă, rămâne de văzut cât de mult vor fi afectate firmele private de aplicarea de către Guvern a măsurilor de austeritate,

cât de mult vor fi diminuate capabilitățile companiilor, pentru ca atunci când Guvernul va dori să reia dezvoltarea economică să nu aibă dificultăți din cauza slăbirii acestor companii.

”Știm bine că erau foarte multe situații în anii 2018-2019 când existau resurse financiare pentru proiecte de investiții, dar nu era suficientă forță de muncă iar resursele companiilor erau limitate. Același lucru se poate întâmpla și acum. Nimeni nu poate să își permită să păstreze aceeași capacitate de producție mai mult de câteva luni. Să zicem că cei mai solizi din punct de vedere financiar dintre actorii din economie pot rezista maxim un an, însă mai mult nu, după care vor începe restructurările”, estimează președintele CAIR.

De aceea, Guvernul trebuie să transmită destul de repede semnale clare, astfel încât companiile să nu intre anul viitor într-un program de restructurare foarte sever.

Trebuie să știm clar nu numai tăierile de investiții, ci și măsurile de reluare a lor 

Mizele acestei perioade sunt, pe de o parte, menținerea pe cât posibil a angajaților ca să nu se creeze probleme sociale și, pe de altă parte, menținerea capacităților de producție.

Firmelor trebuie să li se comunice în mod clar și transparent măsurile preconizate de autorități pentru ca managerii să știe la ce trebuie să se aștepte și să își poată face strategiile de activitate.

”Trebuie stabilit foarte clar care dintre proiectele de investiții se fac și, după aceea, relativ repede, ce se va întâmpla cu acele investiții care au fost stopate sau amânate, și când își dorește Guvernul să le reia. Asta pentru ca economia să rămână cât de cât funcțională”, spune domnul Erbașu.

Antreprenorii au nevoie să știe cât timp vor fi amânate investițiile, astfel încât cei care au semnat sau care ar urma să semneze contractele să aibă o perspectivă pe 3-5 ani.

”În astfel de condiții, cred eu că daunele vor fi mult diminuate pentru că firmele vor putea să își previzioneze activitatea”, subliniază Cristian Erbașu. Orice companie își face un plan. Dacă știe că în 2027- 2028 se vor relua contractele, chiar dacă reluarea va fi treptată și nu dintr-o dată, ar putea să își asume anul viitor o pierdere controlată, provocată de menținerea unui număr de personal mai mare decât nevoia. Își poate planifica și resursa umană și partea financiară. ”Voi avea o socoteală clară asupra cât pierd în prima fază și cât recuperez în perioada următoare”, concluzionează domnul Erbașu.

Pentru că managerii își dau seama că s-ar putea să câștige în prima fază când disponibilizează din angajați, însă atunci când reiau lucrările s-ar putea să piardă mai mult decât au economisit când au făcut concedieri.

”Dacă au o perspectivă a activității pe termen de 3-5 ani, firmele pot fi un sprijin real pentru stat în contextul economiei românești”, subliniază președintele CAIR.

O contractare a economiei schimbă planurile investitorilor privați

Contractarea economiei reduce încrederea investitorilor privați privind oportunitatea planurilor de investiții. Mai ales investițiile în unități de producție vor fi amânate.

Totodată, investițiile în dezvoltarea firmelor de construcții, necesare pentru a face față proiectelor de anvergură pe infrastructura mare sau pe alte categorii de investiții, vor fi realizate mult mai prudent.

De altfel, sectorul lucrărilor de construcții va fi probabil unul dintre cele mai afectate de reducerea investițiilor publice. Dar vor fi afectate și anumite sectoare auxiliare, de producție a materialelor de construcții, de producție a echipamentelor. Totodată, vor avea de suferit și transporturile. Diminuarea activității în construcțiil are un efect de contracție și pe economia orizontală.

Atât firmele mici, cât și cele mari au de suferit din cauza reducerii investițiilor publice

Diminuarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru investiții publice este de așteptat să aibă un impact generalizat, asupra tuturor firmelor.

Președintele CAIR crede că vor fi toate firmele afectate, într-o măsură mai mică sau mai mare. În primul rând pornind de la cele mici. ”Probabil că cele mari sau foarte mari vor fi mai puțin afectate decât cele mici, dacă au contracte, iar o parte dintre aceste contracte rămân în derulare. Dar și aceste companii este posibil să își reducă efectivul de angajați, dacă ajung la concluzia că au prea mulți angajați pentru proiectele care le-au mai rămas în derulare”, spune domnul Erbașu.

Deja IMM-urile au fost afectate de diminuarea proiectelor mici de investiții resimțită cam de un an, un an și jumătate.

Concentrarea Guvernului pe investiții mari, mai ales pe cele finanțate din fonduri europene, a creat o problemă majoră IMM-urilor.

Până acum, aceste firme aveau două variante, ori lucrau ca antreprenori generali în contracte mai mici, ori lucrau ca subcontractanți pentru firmele mari. Dar pe măsură ce proiectele de investiții publice se amână cu mai mult de doi ani, companiile mari își vor proteja propriul personal și, prin urmare, vor reduce din activitatea cu firmele mici, cu subcontractorii și chiar cu unii furnizori.

Pe de altă parte, dacă măcar proiectele anunțate se vor derula, ar putea fi totuși o activitate, o scădere ținută sub control. Totuși, domnul Erbașu nu crede că investițiile care rămân în derulare se vor desfășura în foarte bune condiții pentru că și acolo avem în continuare problema lichidităților. Chiar și pentru proiectele mari, care sunt prioritare, există problema cash-flow-ului, există problema plăților mult întârziate.

”În continuare avem această mare, mare problemă, a birocrației. În condițiile în care foarte multe proiecte pe fonduri europene trebuie finalizate într-un timp scurt, chiar foarte scurt, de un an de zile, birocrația, practic, face în multe situații aproape imposibilă finalizarea lor”, subliniază Cristian Erbașu.

Sectorul privat nu va putea absorbi disponibilizările din zona funcționarilor de stat

Timp de un an și jumătate este de așteptat să apară multe disponibilizări din aparatul administrativ al statului. La rândul său, sectorul privat va face, de asemenea, disponibilizări și nu are capacitatea să absoarbă personalul concediat de la stat.

Totodată, reducerile de venituri s-ar putea reflecta într-o contracție a consumului, ceea ce va scădea cererea în multe industrii, cum este cea alimentară, dar și în servicii precum HoReCa, turism.

”Ne putem aștepta ca în servicii care merg foarte bine în momentul de față să avem o contracție foarte mare. Cel mai problematic poate fi în HoReCa și în turism în general, unde este posibil să avem o cerere mult mai mică. În aceste condiții, evident vom avea un număr în creștere de șomeri”, apreciază președintele CAIR.

El spune: ”Dacă ținem cont că, probabil, așa cum se anunță, vor fi destul de mulți șomeri și din zona funcționarilor statului, practic aceștia nu vor avea unde să migreze în piața privată. Pe termen scurt nu vor fi soluții pentru cei care vor fi disponibilizați”.

Situația va depinde, însă, foarte mult și de răspunsul economiei la măsurile Guvernului de reducere a deficitului bugetar.

După scăderea deficitului, așteptată să aibă loc cât mai rapid, statul ar urma să reia investițiile pe anumite sectoare și atunci într-adevăr personalul disponibilizat va putea fi absorbit.

”Sper ca acest lucru să se întâmple cât mai repede astfel încât lucrătorii să nu ia drumul Vestului, pentru că va fi iar foarte greu să îi aducem înapoi”, atrage atenția domnul Erbașu.

Cu toate că vor traversa o perioadă mai dificilă, firmele private vor încerca să nu scadă prea mult numărul angajaților lor. Cel puțin în prima fază se vor strădui să dea cât mai puțini afară.

”Dacă se înjumătățește cifra de afaceri, de exemplu, probabil vor da afară nu jumătate, ci 25-30% din personal. Vor rămâne clar cu un surplus în speranța că într-un viitor cât mai apropiat vor reveni pe creștere și, prin urmare, vor avea nevoie de acești angajați”, subliniază Cristian Erbașu.

Ne putem aștepta să fie situații de avarie în care firmele să-și asume o rentabilitate mai mică, numai să nu-și piardă oamenii pe care i-au format și fidelizat cu greu, în mulți ani.

Pentru o firmă este greu să renunțe la lucrătorii calificați, cel puțin cei din zona TESA, cei din zona de concepție și de management. Odată plecați, aceștia nu vor mai putea fi aduși niciodată înapoi, după ce au fost abandonați în momente grele, cum sunt acestea când își găsesc greu de lucru.

”Cei care îi păstrează sau care i-au preluat într-o perioadă dificilă au o șansă mare să aibă încrederea acestor angajați și pe viitor. În astfel de perioade le arăți angajaților că le ești alături. Pentru că invers, în perioadele când economia merge și ei ar avea foarte multe oportunități de angajare, angajații le arată angajatorilor că le sunt alături.

În general, cei care au venit ultimii și care au avut solicitări salariale foarte mari este posibil să aibă de suferit. Mai ales cei care își schimbă joburile foarte repede, în astfel de perioade vor fi primii disponibilizați”, este de părere Cristian Erbașu.

Profiturile firmelor vor scădea, cu siguranță

O scădere drastică a profiturilor vor înregistrat companiile din aproape toate domeniile, în mod automat ca urmare a introducerii unor taxe și impozite mai mari.

Un al doilea motiv de scădere a profiturilor este scăderea rentabilității firmelor din cauza scăderii productivității.

”Doar cei care lucrează pentru export s-ar putea să aibă un avantaj. Pentru ei piața muncii ar deveni ceva mai ieftină și stabilă. Și în atare condiții s-ar putea ca produsele pe care ei le fabrică și le exportă să fie mai competitive”, spune domnul Erbașu.

Și statul ar trebui să se aștepte la scăderea veniturilor din impozitele pe profituri și venituri ale firmelor. Mare parte din această creștere de două puncte procentuale a TVA ar putea fi anihilată de scăderea PIB-ului, dacă acest lucru se va întâmpla. Riscul unei recesiuni va exista cu siguranță.

***

Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România – CAIR a fost înființată la inițiativa Federației Patronatelor Societăților de Construcții și a Federației Patronatelor din Turismul Românesc pentru întărirea dialogului social necesar pentru dezvoltarea societății în ansamblul ei.

Din CAIR mai fac parte: Federația Patronală Surse Noi de Energie Regenerabilă din România (FP-SNERR),

Federaţia Patronală a Industriaşilor şi Antreprenorilor din România (FPIAR), Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultura, Industrie și Servicii Conexe din România (PRO AGRO), precum și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR)


Etichete:
Sus