Cel de-al doilea pachet fiscal pentru care Guvernul își va angaja răspunderea va continua direcția de reducere a cheltuielilor din administrația publică, este mesajul transmis de premierul Ilie Bolojan primarilor municipiilor din România, în cadrul consultării dintre reprezentanții Asociației Municipiilor din România (AMR) și reprezentanți ai Guvernului, la Palatul Victoria.
Pe agendă s-au aflat propunerile din Legea privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
”Suntem la jumătatea anului 2025 într-o situație dificilă, atât pe componenta de deficit bugetar, cât și pe cea de investiții aflate în derulare. Am început implementarea primului pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și corectarea unor dezechilibre. Datele Ministerului Finanțelor ne arată că trebuie să continuăm această direcție. Așadar, pregătim cel de-al doilea pachet guvernamental care va cuprinde reforma administrației publice. Ținta noastră este să reducem cheltuielile cu personalul din administrația publică, să îmbunătățim încasarea impozitelor locale, să creștem eficiența serviciilor publice și să continuăm descentralizarea”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Reprezentanții Guvernului și cei ai AMR au analizat propunerile privind reforma impozitării proprietăților, angajament asumat de România prin PNRR, reducerea numărului de angajați din administrația publică locală și creșterea performanței profesionale, activarea clauzei potrivit căreia bugetele de echilibrare a bugetelor locale se vor stabili proporțional cu nivelul de încasare a impozitelor.
Consultările Guvernului cu reprezentanții administrației publice locale vor continua în perioada următoare.
Pachetul 2 ar putea include majorari de taxe si impozite
Al doilea pachet fiscal ar putea veni cu o majorare cu 70% a impozitelor locale pe clădiri și terenuri, potrivit primarului Buzăului, Constantin Toma. Premierul ar vrea ca o mare parte din aceste venituri să fie direcționată către bugetul de stat, Totuși, o parte din fonduri ar putea fi alocată primăriilor, în funcție de rezultatul negocierilor.
Nemulțumirile primarilor: „Municipiul Hunedoara este nedreptățit”
Primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu, susține că orașul pe care îl conduce este printre puținele care de ani buni și-a redus personalul din aparatul propriu la un minim necesar și și-a orientat resursele către investiții.
În ciuda acestui efort, noul mod de alocare a cotelor din impozitul pe venit îl face pe edil să afirme că municipiul Hunedoara este nedreptățit comparativ cu reședințele de județ.
De asemenea, aplicarea noii formule de calcul a cotelor defalcate din impozitul pe venit prevăzută în Legea bugetului de stat pe anul 2025 este considerată de către edil ca fiind o nedreptate.
Legea bugetului pe 2025 introduce o derogare de la prevederile anterioare privind finanțele locale. Potrivit acesteia, cota de 63% din impozitul pe venit se acordă direct UAT-urilor, dar dacă se depășește media de 2.000 lei/locuitor/an pentru municipii, statul reține 15% din diferență, pentru echilibrarea bugetelor locale.
Însă, Dan Bobouțanu susține că sumele reținute nu se redistribuie neapărat în funcție de nevoile reale ale fiecărei comunități.
„Prin noua formulă de calcul a repartizării sumelor cuvenite din impozitul pe venit, Primăria Hunedoara pierde 15 milioane de lei. Nu e o sumă mare pentru un oraş precum Oradea, Cluj – Napoca sau Timişoara. Nu e o sumă mare nici pentru un oraş ca Deva (unde se încasează de cel puţin 3 ori mai multe taxe şi impozite decât în Hunedoara doar pentru că este reşedinţă de judeţ). Dar este o sumă mare pentru un oraş ca Hunedoara”, a transmis edilul.
Efecte directe asupra investițiilor
Dan Bobouțanu avertizează că pierderea celor 15 milioane de lei va avea un impact negativ semnificativ asupra funcționării administrației și asupra cofinanțării celor peste 60 de proiecte europene aflate în derulare.
Cofinanțarea pentru stadioane: „Nu se pot schimba regulile în timpul jocului”
Un alt subiect abordat de primarul Hunedoarei a fost legat de construirea stadionului „Corvinul”, un proiect major derulat prin Compania Națională de Investiții (CNI), pentru care contractul de proiectare și execuție este deja semnat.
„Nu mi se pare deloc corect ca, după ani de muncă (…), să se schimbe regulile în timpul jocului.”
Primarul contestă ideea introducerii unei cofinanțări de 20% din partea primăriei, despre care spune că nu figurează în contractul semnat cu CNI și nici nu ar fi morală, având în vedere că este singura investiție majoră a CNI în tot județul Hunedoara.
În momentul de față, primăria nu ar putea susține cheltuiala aferentă cofinanțării acestui stadion. Potrivit indicatorilor tehnico – economici aprobați de Guvern, valoarea toatală a investiției este de aproape 314 milioane lei cu TVA (circa 62 milioane de euro). Astfel, valoarea cofinanțării ar fi de peste 12 milioane euro.
Cheltuielile pe care Primăria Hunedoara le-a luat în calcul, știind că trebuie să le asigure finanțare erau, în momentul semnării: cheltuieli cu apa, pentru canal menajer la stadion, pentru traseele de curent, pentru post nou de transformare – care costă un milion de euro –, pentru șosele de afluire și defluire a traficului în interiorul stadionului și în exteriorul stadionului, inclusiv un sens giratoriu.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025
