Diferențele constatate în raportul Ministerului Dezvoltării privind starea teritoriului ”Disparități teritoriale în România” sugerează nevoia unor politici de infrastructură adaptate compoziției rețelei rutiere și realităților teritoriale specifice fiecărui județ.
Ponderea drumurilor județene modernizate
Drumurile modernizate sunt cele care au partea carosabilă acoperită cu una din următoarele categorii de îmbrăcăminți: beton-ciment, asfaltice de tip greu și mijlociu și pavaje din piatră cioplită, conform definiției INS.
Dintre județele cu o infrastructură rutieră județeană modernizată în proporție de peste 70%, majoritatea (cu excepția Sibiului) aparțin categoriei cu nivel mediu de dezvoltare economică. Pentru aceste județe, necesarul de modernizare a fost acoperit în ultimii ani prin programele naționale de investiții.
Unele dintre județele cele mai dezvoltate economic, caracterizate prin centre urbane puternice, prezintă valori sub media națională de 51,5%. Această situație poate fi explicată prin dimensiunea rețelelor rutiere, prioritizarea altor tipuri de infrastructură sau întârzierea proiectelor de reabilitare.
La polul opus, județele cu cea mai redusă proporție de drumuri județene modernizate (sub 20%) sunt Mureș, Bistrița-Năsăud, Argeș și Iași.
Acestea includ teritorii extinse în zona montană, unde lucrările de modernizare sunt mai complexe, iar progresul în modernizarea infrastructurii este mai lent din cauza constrângerilor geografice și de cost.
Ponderea drumurilor comunale modernizate
Drumurile comunale sunt cele care asigură legăturile între reședința de comună și satele componente, orașele și satele care îi aparțin, precum și cu alte sate, conform definiției INS.
Categoria județelor cu un procent ridicat de drumuri comunale modernizate (peste 45%) include Vaslui, Tulcea, Mehedinți, Olt, Giurgiu și Brăila.
Deși unele dintre acestea sunt județe mai puțin dezvoltate economic, este probabil că au beneficiat de fonduri europene dedicate infrastructurii rurale sau de programe naționale de modernizare a satelor.
În ceea ce privește județele cu proporții foarte mici de drumuri comunale modernizate (sub 10%) – precum Timiș, Bihor, Constanța și Brașov – se remarcă un paradox: multe dintre acestea sunt relativ dezvoltate economic, dar modernizarea drumurilor comunale nu a fost o prioritate. O posibilă explicație este că aceste județe dețin o proporție mai mică de drumuri comunale în totalul rețelei rutiere.
În județele mai dezvoltate, accentul cade frecvent pe drumurile județene și naționale, considerate prioritare pentru trafic și economie, ceea ce explică nivelul scăzut de intervenție asupra rețelelor comunale.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025
