Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru
Proiectele finanțate prin programul național de investiții „Anghel Saligny” au șanse reduse să fie transferate spre finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană nu a fost convinsă de informațiile transmise până acum cu privire la eligibilitatea acestor proiecte și la modul în care au fost realizate achizițiile publice.
Deși, teoretic, ar fi posibilă mutarea unor proiecte de la bugetul de stat pe componenta de împrumuturi din PNRR, lipsa conformității cu regulile europene, mai ales în ceea ce privește achizițiile și criteriul de mediu DNSH (Do No Significant Harm), pune mari semne de întrebare.
„Nu uitați că, până la urmă, proiectele acestea au fost inventate tocmai pentru că pe banii europeni aveai mai multe sisteme de monitorizare, mai multe proceduri. Acum, când încercăm să le punem pe același plan cu proiectele europene, vedem de multe ori că nu avem toate lucrurile necesare bifate”, menționează ministrul Pîslaru.
Totodată, ministrul a declarat că ideea de a muta proiecte Saligny pe fonduri europene este mai veche, folosită în lipsa unei absorbții bune a fondurilor europene, proiectele finanțate din bugetul național fiind repoziționate pe linii de finanțare europeană.
Însă, în cazul de față, lipsesc argumentele solide pentru o astfel de operațiune: „De ceva vreme se încearcă (…) ceea ce aș numi artificii: să găsești lucruri pe care le-ai făcut în afara planului și să încerci să le pui în plan. Dar atât timp cât nu ai argumente suplimentare sau lucruri hotărâtoare care să explice de ce proiectele pe care le faci tu pe banii naționali sunt eligibile pe banii europeni, este o problemă.”
În două săptămâni ar trebui transmis PNRR revizuit
În prezent, Guvernul se concentrează pe consolidarea listei de proiecte cu risc scăzut de neimplementare, deja acceptate în PNRR, astfel încât întreaga componentă de granturi, în valoare de 13,5 miliarde de euro, să fie acoperită fără pierderi de bani europeni.
„Am luat de pe partea de granturi proiectele care aveau risc mediu sau ridicat, le-am scos de pe partea de granturi, am adus de pe partea de împrumuturi proiecte care au risc mic și am completat astfel toată partea de granturi, pentru ca toată partea de granturi de 13,5 miliarde de fonduri nerambursabile să aibă risc mic”, a clarificat ministrul Pîslaru.
Pe componenta rambursabilă sunt peste 6,6 miliarde euro de proiecte cu risc mediu, iar la acestea se adaugă eventualele reașezări din risc ridicat în risc mediu, sau proiecte tip Saligny.
Comisia Europeană lucrează încă din luna februarie pe aceste scenarii și, potrivit ministrului MIPE, „au fost multe informații cerute, unele dintre ele n-au fost convingătoare, altele au arătat neconcordanțe, mai ales în achizițiile publice”.
Discuțiile cu privire la această componentă de împrumuturi au un semn de întrebare legat de capacitatea României de a-și asuma împrumuturile, în funcție de spațiul fiscal pe care îl are ca să își asume în continuare niște împrumuturi de miliarde de euro.
În primul rând împrumutul va avea impact aupra datoriei publice. De asemenea, există întrebări cu privire la existența surselor proprii de rambursare în contextul de perspectivă fiscală pe care România o are în viitor. „În funcție de aceste lucruri vom ști și ce putem completa pe partea de împrumuturi”, a mai spus Pîslaru.
În paralel, MIPE și Ministerul Finanțelor lucrează și la soluții alternative de finanțare, inclusiv instrumente financiare care ar putea asigura capitalizare pentru investiții viitoare. Este vorba despre un model inspirat din Polonia, prin injecții de capital în băncile naționale de dezvoltare.
Guvernul a primit această permisiune de a discuta, în paralel, de instrumente financiare care ar permite, de exemplu, o injecție de capital în Banca pentru Investiții și Dezvoltare, pentru fonduri de capital sau pentru investiții după termenul de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025
