Investiții în valoare de aproape 27 miliarde euro ar putea rămâne fără sursă de finanțare dacă nu sunt îndeplinite condițiile stricte impuse de Comisia Europeană. Estimarea pierderii efective este de 7,8 miliarde euro, în principal din componenta de împrumut.
„Aplicarea criteriilor impuse aduce cu sine riscul de a pierde o parte semnificativă din fondurile PNRR. Mai grav, unele investiții esențiale pentru dezvoltarea țării, precum autostrăzile, calea ferată, modernizarea școlilor și a spitalelor, riscă să rămână fără finanțare europeană și să fie acoperite, eventual, din bugetul de stat sau din Politica de Coeziune”, a avertizat Marcel Boloș, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.
Zilele acestea, după o lungă perioadă de negocieri aprinse și complexe cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a încheiat informal negocierea în ceea ce privește grantul alocat prin PNRR dar și situația împrumutului.
Negocierea a avut loc într-un context dificil, în care Comisia Europeană a impus condiții ferme și riguroase pentru investițiile din PNRR.
Această rigiditate a fost accentuată de situația fiscală fragilă a României, generată în principal de lipsa unei corelări între reformele fiscale și cele privind cheltuielile, dar și de ritmul foarte scăzut al implementării investițiilor asumate prin Plan.
Iată în ce au constat aceste reguli, potrivit fostului ministru Marcel Boloș:
- Investițiile care rămân în PNRR, atât pentru componenta de grant, cât și de împrumut, să aibă un progres fizic de minim 50% pentru a securiza pierderea de bani din PNRR;
- Investițiile din PNRR care continuă cu finanțare din PNRR să poată fi implementate până la data de 31.08.2026;
- Să securizăm partea de venit pe care nu îl mai dăm înapoi (grant), fără să poată fi absorbit în proporție de 100%.
Cine pierde bani: Cele mai afectate sectoare
Marcel Boloș atrage atenția că „restul de plată, dacă toate investițiile s-ar implementa în procent de 100%, ar fi de aproximativ 20 miliarde euro într-un singur an, ceea ce este aproape imposibil”.
Criteriile dure pentru investițiile din PNRR au evidențiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro, dintre care cele mai afectate investiții sunt:
- a) Investițiile din domeniul sănătății, cu suma de 920 milioane euro, în special zona de investiții în spitale publice;
- b) investițiile din domeniul mediului, cu suma de 2,290 miliarde euro, în special infrastructura de apă-canalizare și deșeuri;
- c) investițiile din domeniul educației, cu suma de 728 mil euro;
- d) investițiile din domeniul eficienței energetice, cu suma de 1,020 miliarde euro, în special eficiența energetică din clădirile rezidențiale destinate populației și instituțiilor publice;
- e) investițiile din domeniul infrastructurii de transport, cu suma de 1,980 miliarde euro;
- f) investițiile din domeniul digitalizării IMM-urilor și renovarea energetică din Repower EU, cu suma de 728 milioane euro.
Stadiul actual al implementării
Potrivit fostului ministru, situația actuală a PNRR (iunie 2025) se prezintă astfel:
Încasări totale din PNRR: 10,7 miliarde euro din prefinanțare + cereri de plată I, II și parțial III.
Sume suspendate de Comisia Europeană din cererea de plată III: 870 milioane euro, dintre care:
* 330 mil. euro (pentru nefuncționarea AMEPIP)
* 231 mil. euro (din cauza nefinalizării reformei pensiilor speciale)
* 227 mil. euro – probleme cu consiliile de administrație din subordinea Ministerelor Energiei și Transporturilor
Plăți efectuate către beneficiari: 8,23 miliarde euro (granturi: 2,4 mld. euro, împrumuturi: 3,5 mld. euro, finanțare națională: 1,27 mld. euro, TVA: 1,17 mld. euro)
Contracte de finanțare semnate: 46,99 miliarde euro (19,8 mld. euro granturi, 27,18 mld. euro împrumuturi)
Contracte de achiziție publică semnate: 24,9 miliarde euro (grant: 10,6 mld. euro, împrumut: 14,3 mld. euro)
Risc semnificativ pentru pierderea a peste 10 mld euro
În anul 2024 implementarea PNRR a fost marcată de:
- Un ritm foarte scăzut de implementare a investițiilor.
Deși vorbim despre investiții vitale pentru modernizarea serviciilor publice și a infrastructurii, suma plătită către beneficiari era de 6,3 miliarde euro, ceea ce înseamnă un progres financiar de 22,41%.
Acest nivel, la mai puțin de un an și jumătate de termenul-limită (august 2026), a generat un risc semnificativ de pierdere a fondurilor PNRR, estimat de structurile de specialitate din MIPE la peste 10 miliarde euro.
- Niciun euro din PNRR încasat în 2024.
Încasările nete ale României din PNRR se ridicau la 9,4 miliarde euro, adică 33,45% din totalul alocat, sumă care include prefinanțarea și cererile de plată nr. 1 și 2.
Acest nivel de execuție financiară menține România pe unul dintre ultimele locuri în Uniunea Europeană.
- Cererea de plată nr. 3, complet blocată mai bine de un an. Motivele?
Lipsa operaționalizării AMEPIP, întârzierea numirii membrilor în consiliile de administrație din subordinea Ministerului Energiei (43 de persoane, cu semne de întrebare privind posibile conflicte de interese), reforma fiscală pentru microîntreprinderi – deblocată cu dificultate abia la sfârșitul lui 2023 – și reforma pensiilor speciale pentru magistrați, care nici astăzi nu este finalizată. Deblocarea parțială a venit abia în luna mai anul acesta.
- Cererea de plată nr. 4 cuprinde cele mai importante reforme pentru modernizarea statului și restructurarea cheltuielilor publice: reforma fiscală, taxarea mijloacelor de transport poluante, noua lege a salarizării, Codul Urbanistic, Codul Silvic (care nu poate fi validat fără reorganizarea Romsilva), Legea energiei (care necesită legislație secundară pentru energia offshore), Legea apei, strategia națională de biodiversitate și strategia H2.
Toate aceste jaloane și ținte esențiale fac parte din cererea de plată nr. 4 – considerată piatra de temelie pentru continuarea PNRR.
Această cerere nu poate fi transmisă Comisiei până la închiderea oficială a procesului de renegociere, a subliniat Marcel Boloș.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
