Economia zonei euro traversează o perioadă dificilă, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează asupra stagnării economice, în ciuda unor indicatori aparent stabili.
În cel mai recent raport, FMI subliniază că, deși șomajul rămâne la un nivel scăzut, inflația generală este în jurul țintei de 2% și sistemul financiar este stabil, totuși creșterea economică rămâne modestă, iar perspectivele pe termen mediu sunt amenințate de riscuri și constrângeri structurale.
„Constrângerile structurale apasă asupra perspectivelor pe termen mediu. Riscurile ridicate ale incertitudinii persistente în politica comercială, o escaladare a tarifelor, prețurile la energie încă ridicate și volatile, precum și contextul geopolitic în schimbare se adaugă la provocările preexistente legate de îmbătrânirea populației, deficitul de competențe și tendințele slabe ale productivității”, arată raportul citat.
Economiștii FMI arată că, în raportul „World Economic Outlook” din aprilie 2025, economia zonei euro este estimată să crească cu doar 0,8% în 2025, cu o ușoară accelerare la 1,2% în 2026.
Tensiunile comerciale și incertitudinea ridicată au diminuat perspectivele cererii interne și ale exporturilor, depășind impulsul anticipat din cauza cheltuielilor mai mari pentru apărare și infrastructură.
În plus, se așteaptă ca situația geopolitică din Europa să diminueze sentimentul de încredere și să afecteze investițiile și consumul, în pofida unei politici monetare mai relaxate și a creșterilor preconizate ale veniturilor reale.
În ceea ce privește inflația, riscurile sunt, pe de o parte, o activitate economică mai slabă decât se aștepta, împreună cu prețuri mai mici la energie și bunuri neenergetice ar putea duce la o inflație sub așteptări. Pe de altă parte, cheltuieli publice mai mari, tensiuni geopolitice sau o creștere accelerată a salariilor ar putea alimenta inflația.
FMI avertizează că stagnarea actuală este accentuată de factori structurali, precum îmbătrânirea populației, un nivel scăzut al productivității, prețuri la energie ridicate și volatile și un deficit de competențe pe piața muncii.
În lipsa unor reforme structurale și investiții majore, aceste probleme vor continua să afecteze creșterea economică pe termen lung.
Având în vedere provocările descrise mai sus, FMI susține că este necesară o strategie politică cuprinzătoare pentru acțiuni decisive la nivelul UE pe mai multe fronturi.
Obiectivele includ consolidarea potențialului de creștere în contextul îmbătrânirii și al unui mediu extern mai dificil, asigurarea îndeplinirii noilor priorități de cheltuieli publice fără a risca sustenabilitatea fiscală și protejarea stabilității macro și financiare mai ample.
Totodată, cele mai eficiente soluții necesită acțiuni decisive la nivelul UE.
Aprofundarea pieței unice a UE este instrumentul cheie disponibil factorilor de decizie politică pentru a spori investițiile, inovarea și productivitatea.
O piață unică a UE mai bine integrată, la rândul său, necesită o furnizare comună de bunuri publice cheie, inclusiv pentru conectivitatea energetică și apărare – inclusiv prin cadrul financiar multianual. Acest lucru poate ajuta la internalizarea externalităților transfrontaliere pozitive ale investițiilor, la valorificarea economiilor de scară și la evitarea eforturilor naționale costisitoare și duplicate.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
