Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri a fost propusă printr-un nou proiect de lege, înregistrat la Senat pentru dezbatere.
Prin eliminarea acestei taxe ar fi evitate o serie de efecte negative, cum ar fi pierderea de locuri de muncă, reducerea investiţiilor, creşterea preţurilor la consumator, litigii fiscale inutile şi erodarea încrederii în climatul economic din România, sunt de părere inițiatorii noului proiect, un grup de deputați USR.
lmpozitul minim pe cifra de afaceri de 1% este aplicabil începând cu 1 ianuarie 2024 și a reprezentat una dintre cele mai radicale modificări ale regimului fiscal din România în ultimele decenii.
Măsura urmărește combaterea „optimizării fiscale” prin aşa-zisa practică a preţurilor de transfer, adică manipularea valorii tranzacţiilor dintre entităţi afiliate sau aparținând aceluiaşi grup, dar care sunt situate în jurisdicţii diferite.
Aceasta cu scopul de a reloca profiturile artificial în ţări care au un regim fiscal mai puţin extractiv şi mai atrăgător, diminuând astfel baza impozabilă în România.
Cu toate acestea, inițiatorii noului proiect de lege consideră că ”impozitul se dovedeşte că afectează foarte grav nu doar acest tip de companii, ci şi companiile productive care nu se angajează în astfel de practici, inclusiv companii care înregistrează pierderi reale şi documentate contabil în mod corect”.
lmpozitul se aplică doar companiilor care depăşesc pragul cifrei de afaceri de peste 50 milioane euro, fără a ţine cont de specificul fiecărui sector economic, de sezonalitatea afacerii sau nivelul investiţiilor în curs.
lndiferent dacă o companie realizează profit sau pierderi, dacă din motive obiective sau reglementate suportă costuri mari, îi incumbă obligaţia să plătească o sumă fixă, calculată exclusiv pe baza volumului de activitate, şi nu a capacităţii reale de a genera venit net.
Deputații menționează un studiu detaliat elaborat de The Tax lnstitute care evidenţiază, pe baze empirice solide, impactul profund negativ al lMCA. Au fost analizate 1.084 de companii care, în 2023, au depăşit pragul de 50 milioane euro cifră de afaceri, care împreună cumulează circa 40% din cifra de afaceri totală a economiei româneşti. Pentru peste 69% (747 de companii) dintre acestea, impozitul pe profit datorat este mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri (IMCA), astfel că noul impozit funcţionează ca o suprataxare în practică.
Mai mult,148 dintre firmele analizate se aflau în pierdere în anul precedent aplicării, situaţie mult agravată de aplicarea lMCA, în timp ce alte 90 de firme au avut un profit net, dar introducerea noului impozit minim le-a împins în pierdere.
În total, aproape 240 de companii sunt împinse în pierdere de o măsură care ar fi trebuit să vizeze, în mod logic şi conform intenţiei exprimate la momentul introducerii impozitului, doar firmele cu optimizări fiscale abuzive, nu şi pe cele care susţin zeci de mii de locuri de muncă şi se confruntă cu dificultăţi reale, ciclice sau sistemice aferente unor afaceri complexe.
Mai mult de atât, impozitul minim pe cifra de afaceri cauzează şi distorsiuni concurenţiale grave şi flagrante: două companii din acelaşi sector şi având activitate similară vor fi tratate din punct de vedere fiscal complet discriminatoriu doar pentru că una are o cifră de afaceri de 49,9 milioane euro, iar cealaltă de 50,1 milioane euro.
O astfel de discrepanță restructurează artificial stimulentele pentru a fragmenta companiile, diminuând transparenţa şi eficienţa economiei şi totodată consolidarea fiscală conducând astfel la consecinţe opuse celor urmărite iniţial.
Deputații mai subliniază faptul că justificarea iniţială a măsurii nu este verosimilă, neexistând o legătură reală între impozitul minim pe cifra de afaceri şi combaterea transferului de profit către jurisdicţii străine mai atrăgătoare.
Cele mai multe dintre companiile afectate sunt cu capital românesc, fără să facă parte dintr-un grup internaţional sau să aibă entităţi afiliate în străinătate.
Însă chiar şi pentru cele cu capital străin, raportat la faptul că impozitul pe profit în ţările de origine (Germania, Austria, Franţa etc.) depăşeşte 25%, în realitate nu există niciun stimulent economic real de a „exporta” profitul din România, unde impozitul este de 16%.
Dimpotrivă, multe grupuri ar prefera repatrierea profiturilor prin dividende, scutite de impozit în baza Directivei Parent-Subsidiary.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2025
