Noua eră a incertitudinii din economia globală ar putea împinge nivelurile datoriilor publice ale Europei la cele mai ridicate valori de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, zona euro fiind probabil printre cele mai afectate, a avertizat miercuri Fondul Monetar Internațional, potrivit Politico.
În noul său Monitor Fiscal semestrial, FMI a prognozat că datoria publică globală va crește cu 2,8 puncte procentuale în 2025, ajungând la aproximativ 95% din produsul intern brut (PIB). Se așteaptă o creștere suplimentară până la aproape 100% din PIB-ul global până la sfârșitul deceniului.
Prognozele pentru Franța și Germania sunt deosebit de severe, sugerând că niciuna dintre cele două țări nu va reuși să își reducă deficitele bugetare la niveluri considerate în general sustenabile până la finalul deceniului.
Deficitul anual al Franței, estimat la 5,5% din PIB în 2025, va ajunge la 6,1% din PIB până în 2030, moment în care datoria publică totală a țării va atinge 128,4% din PIB. Prin contrast, premierul François Bayrou a promis reducerea deficitului la 3% până în 2029, în conformitate cu regulile fiscale ale UE.
Prognoza pentru Germania este mai puțin alarmantă, datorită punctului său de plecare mai favorabil: datoria totală va rămâne sub 75% din PIB la sfârșitul deceniului, estimează Fondul. Totuși, FMI se așteaptă ca deficitul bugetar să crească constant de la 3% la peste 4% din PIB până în 2030, în contextul în care Berlinul lansează un val de cheltuieli pentru infrastructură și armată. Prin comparație, în anii de dinaintea pandemiei, Germania avea un buget echilibrat sau chiar un mic excedent.
FMI s-a arătat, de asemenea, pesimist în privința capacității SUA de a atinge obiectivul secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, de reducere a deficitului la 3% din PIB. A afirmat că Washingtonul va înregistra în continuare un deficit de peste 5,5% din PIB la sfârșitul deceniului.
Prognozele susțin criticile repetate ale Fondului față de principalele blocuri economice mondiale, acuzate că au permis rivalităților geopolitice să prevaleze asupra comerțului liber și cooperării — o temă reluată în mod constant în ultimii ani, pe fondul deteriorării relațiilor dintre SUA, China și Europa.
Ca de obicei, Fondul și-a avertizat membrii asupra efectelor negative pe care asemenea rivalități le vor avea asupra țărilor mai sărace, argumentând: ”condițiile financiare mai stricte și mai volatile din Statele Unite pot avea efecte de propagare asupra piețelor emergente și economiilor în curs de dezvoltare, ducând la costuri mai mari de finanțare”.
FMI avertizează că, într-un scenariu pesimist, nivelul datoriilor ar putea ajunge până la 117% din PIB până în 2027 — o valoare care nu a mai fost atinsă de la Al Doilea Război Mondial.
Una dintre puținele țări în care Fondul se așteaptă la o îmbunătățire semnificativă a situației fiscale în următorii ani este Regatul Unit. Cu sprijin implicit față de eforturile cancelarului Rachel Reeves de a reface stabilitatea finanțelor publice britanice, FMI estimează că deficitul se va reduce la doar 2,3% din PIB până în 2030, de la 5,7% anul trecut.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2025
