Anunțul privind creșterea tarifelor comerciale, făcut de Donald Trump, ar trebui să fie ultimul avertisment pentru Europa că relația transatlantică s-a schimbat definitiv, iar acest lucru nu se aplică doar politicilor de securitate și apărare, apreciază analiștii de la Think ING.
De la alegerile din SUA din noiembrie anul trecut a fost clar că politicile economice ale lui Trump încearcă să își îmbunătățească propria economie în detrimentul altor state.
Aceste politici pot aduce beneficii pe termen scurt pentru o țară, dar pe termen lung pot duce la conflicte economice și la reducerea comerțului internațional. Un exemplu istoric este Marea Criză Economică din anii 1930, când țările au adoptat politici protecționiste care au agravat recesiunea globală.
Analiștii citați spun că, deși politicile energetice intenționate și reducerile de taxe nu au fost încă implementate, anunțurile tarifare de ieri combinate cu tarifele anterioare pentru oțel, aluminiu și autovehicule vor afecta economia zonei euro.
”Chiar dacă nu există câștigători în războaiele comerciale, unii pierd mai mult decât alții. În timp ce în ultimele săptămâni, perspectivele pe termen mai lung pentru Europa s-au îmbunătățit în mod clar odată cu inițiativele europene de apărare și cu schimbarea fiscală din Germania, noile tarife tocmai au întunecat perspectivele pe termen scurt”, atrag atenția analiștii de Think ING.
Ce știm despre tarife?
Președintele Trump a anunțat o serie de tarife care speră că vor finanța reducerea impozitului pe venit și vor stimula relocarea producției.
Pe termen lung, aceasta poate oferi rezultate pozitive pentru economia SUA, dar măsurile luate înseamnă o perioadă de tranziție dureroasă pe viitor.
Detaliile arată un tarif de bază de 10% pentru toată lumea, dar apoi o discriminare clară între țările care, într-o măsură diferită, au fost percepute că ”au înșelat America”.
China primește 34%, Vietnamul primește 46%, în timp ce UE primește 20%.
Există încă o confuzie cu ce se confruntă Canada și Mexic – ar putea fi 25%, ar putea fi zero.
Reprezentând primii 20 de parteneri comerciali (care contribuie cu 85% la importurile în SUA), în funcție de ceea ce se întâmplă cu Canada și Mexic, acest lucru rezultă ca fiind într-un tarif de 18,5 și 26,5%.
Pentru moment, analiștii presupun că acest lucru echivalează cu aproximativ 600 de miliarde de dolari în tarife.
Nu există o limită bine definită pentru aceste tarife; acestea vor intra în vigoare pe 9 aprilie.
Nu este clar încă dacă tarifele noi anunțate vor fi adăugate pe deasupra celor deja existente sau dacă vor fi tratate separat.
Reacția Uniunii Europeane
Uniunea Europeană a amânat prima rundă de contratarife până la mijlocul lunii aprilie.
Oficialii au exprimat constant preferința lor pentru negociere și deschiderea față de dialog.
Totuși, UE a făcut clar că va riposta în mod corespunzător dacă nu se găsește o soluție.
Opțiunea preferată de UE este o „soluție negociată” pentru a evita daune economice reciproce.
Ministrul german al Finanțelor, Jörg Kukies, a cerut recent crearea unei zone de liber schimb între SUA și UE, reducând practic tarifele la zero pentru ambele părți.
Deși această propunere este admirabilă, ar putea duce la negocieri îndelungate.
Prin urmare, oferirea de a cumpăra mai multe bunuri „fabricate în SUA” ar putea fi o modalitate mai rapidă de a ajunge la un acord.
Turnuri cu apartamente vor fi construite intr-un nou ansamblu din Capitala
Totuși, discursul președintelui Trump de aseară nu a sunat prea mult ca și cum ar exista multă marjă de manevră pentru negocieri.
UE a declarat în mod repetat că este pregătită să ia măsuri ferme dacă este necesar pentru a proteja interesele UE.
Cum ar arăta acest lucru?
Ca prim pas, UE va restabili tarifele anulate anterior pentru o gamă largă de produse americane și va aplica contratarife mai mari pentru produse precum bunuri agricole și alimentare, textile și îmbrăcăminte, încălțăminte, mobilier și lenjerie de pat, electrocasnice și unelte, materiale de construcție, produse optice, metale prețioase și iluminat.
Cu 13,7% din comerțul total Extra-UE provenind din SUA, aceasta va afecta semnificativ exportatorii americani, mai ales dacă alte națiuni ripostează similar.
În răspuns la tarifele secțiunii 232 pentru oțel, aluminiu, mașini și piese auto, UE poate aplica rapid contratarife fără a necesita o verificare a subsidiarității de către parlamentele naționale.
UE acționează în numele statelor sale membre prin „Regulamentul privind aplicarea comerțului”, care îi permite să suspende sau să retragă concesiuni sau alte obligații în cadrul acordurilor comerciale internaționale atunci când țările terțe încalcă aceste acorduri și afectează interesele comerciale ale UE, permițându-i UE să ia imediat măsuri.
În privința măsurilor mai profunde și mai impactante împotriva companiilor americane, UE ia în considerare vizele pentru sectorul serviciilor.
Acest lucru ar putea implica implementarea unor reglementări mai stricte asupra marilor companii tehnologice sau, în cadrul Instrumentului de Combatere a Coerciției (ACI), întârzierea acordării licențelor de afaceri pentru companiile americane, limitarea accesului lor la contractele publice, restricționarea drepturilor de proprietate intelectuală sau interzicerea totală a investițiilor în UE.
Totuși, invocarea contramăsurilor în cadrul ACI ar necesita acordul „majorității calificate” din 15 dintre cele 27 de state membre, reprezentând cel puțin 65% din populația blocului.
De asemenea, orice reacție în cadrul ACI ar dura aproximativ opt săptămâni și nu poate fi declanșată dacă tarifele lui Trump nu sunt punitive sau dacă adoptarea lor este condiționată de schimbări de politică realizate de UE și statele sale membre.
Ce înseamnă pentru economiile Europei
Este adevărat că multe sunt încă neclare și cuantificarea completă a impactului unui astfel de tsunami tarifar, care aduce înapoi niveluri de tarifare din anii 1930, este aproape imposibilă.
Tarifele globale de 20% ar putea reduce creșterea PIB-ului zonei euro cu 0,3 puncte procentuale în următorii doi ani, concentrându-se doar pe impactul direct și indirect al comerțului.
Interesant este că exporturile zonei euro către SUA au crescut semnificativ înainte de anunțurile tarifelor, iar cel mai imediat efect va fi inversarea „frontloading”-ului pe măsură ce tarifele intră în vigoare.
Dar există mai mult decât impactul direct.
Există efecte secundare asupra încrederii pe care aceste tarife le vor avea deja asupra consumatorilor și afacerilor europene.
Reducerea consumului și a investițiilor pare probabilă. Acest lucru ar putea menține creșterea economică în zona euro la un ritm foarte lent.
Deocamdată, analiștii și-au redus prognoza de creștere a PIB-ului zonei euro la 0,6% an/an, față de 0,7% pentru 2025, și la 1,0%, față de 1,4%, pentru 2026.
Evaluarea impactului asupra inflației este complicată, deoarece va depinde și de reacția UE. Presupunând o posibilă ripostă din partea UE, inflația în Europa va crește.
Totuși, în același timp, tarifele americane ar putea adăuga la stocurile deja mari și utilizarea redusă a capacității, fiind combinația perfectă pentru dezinflatie, odată ce companiile vor încerca să reducă stocurile.
În același timp, alte țări lovite de tarifele SUA, cum ar fi China, ar putea încerca să crească exporturile către Europa prin scăderea prețurilor.
Deși poate părea contraintuitiv, pe termen lung, un război comercial complet ar putea duce la dezinflație pentru Europa.
Totuși, pe termen scurt, toate privirile sunt asupra contramăsurilor Comisiei pentru a evalua impactul corect asupra inflației.
Primele contramăsuri vor intra în vigoare la mijlocul lunii aprilie, dar acestea sunt relativ mici, deoarece ripostează împotriva tarifelor la oțel și aluminiu.
Deoarece Comisia încă nu a anunțat contramăsuri pentru anunțurile de ieri, impactul general asupra prețurilor zonei euro rămâne incert.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2025
