Constructori din sudul țării au început să ia în calcul varianta de a-și înregistra firmele în Bulgaria. Surse din piață spun că mai mulți constructori se gândesc ca de la 1 mai să își înmatriculeze firmele în țara vecină. Bulgaria și Ungaria fac parte din Uniunea Europeană, așa că firmele pot activa în continuare pe piața din România, dar taxele ar fi mai mici, consideră sursa citată.
Antreprenorii românii pun tot mai des întrebări în acest sens și cer informații despre aspectele procedurale privind înmatricularea firmelor în Bulgaria, ne-a spus Denislav Ivanov Marinov, avocat din Ruse.
Managerii au întrebări și solicitări, dar totul este încă în faza preliminară de cercetare și comparare a avantajelor și dezavantajelor mutării.
În sectorul construcțiilor din România, prima lună a acestui an a adus schimbări majore prin eliminarea integrală a facilităților fiscale pentru angajați. Creșterea taxării muncii a dus fie la diminuarea salariilor nete ale angajaților, fie la creșterea cheltuielilor firmei pentru majorarea salariilor brute în vederea menținerii câștigurilor nete ale salariaților.
În acest context, antreprenorii caută variante pentru a face față situației.
Principalele avantaje pentru un antreprenor român care alege să își înregistreze firma în Bulgaria
Avocații de la Zara Consult, consultați de Camera de Comerț Româno – Bulgară, susțin că Bulgaria oferă mai multe avantaje antreprenorilor care doresc să-și înregistreze firmele acolo, printre care:
Taxe mai mici
În primul rând, rata impozitului pe profit în Bulgaria este de 10%, cotă unică. Impozitul pe dividende este de 5%. Aceste impozite se aplică absolut tuturor tipurilor de societăți comerciale, indiferent dacă sunt întreprinderi mici, mijlocii sau mari.
Spre comparație, în România impozitul pe profit este de 16% iar impozitul pe dividende este 10%. În plus, peste un anumit prag, se mai plătește 10% din suma netă retrasă sub formă de dividend pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Totodată, microîntreprinderile din țara noastră plătesc impozit pe venit de 1% dacă veniturile lor nu depăşesc 60 mii euro, sau de 3% dacă au venituri între 60 mii și maxim 250 mii euro (adică aproape costul construirii unei case). Începând cu 1 ianuarie 2026, această limită va fi coborâtă la 100.000 euro.
La o cifră de afaceri de peste 250 mii euro, sau peste 100 mii euro de anul viitor, societatea devine plătitoare de impozit pe profit de 16%.
Costuri reduse cu forța de muncă
Salariul minim brut în Bulgaria de la 1 ianuarie este de 1077 leva (550 euro/ 2737 lei), din care angajatul plătește unele contribuții la stat.
La salariul minim brut se adaugă contribuții plătite de angajator.
Astfel, angajatul plătește din salariul brut 8,38% pentru fondul de pensii, 3,2% asigurări de sănătate, 10% impozit pe venit, adică în total 241,87 leva.
În plus, angajatorul mai plătește 13,72% din salariul brut, fond de accidente de 0,5% și asigurare de sănătate de 4,8%, în total încă 204, 85 leva.
Mai exact, taxele și contribuțiile plătite de angajat și de angajator se ridică la 446,11 leva, iar salariul minim net ajunge la 835,74 leva (426 euro/ 2125 lei).
Deci, cheltuielile salariale totale pentru un angajat care are salariul minim sunt de 1282 leva, din care contribuțiile către stat se ridică la 34,8%.
În același timp, în România, în anul 2025, salariul minim brut în constructii este de 4582 lei lunar, la care se adaugă Contribuția Asiguratorie pentru Muncă de 2,25% (103 lei) astfel că angajatorul plătește 4685 lei.
După plata impozitului pe venit de 10%, asigurări sociale de 25%, asigurări sociale de sănătate de 10%, salariul minim net ajunge la de 2739 lei.
Adică statului îi revine 42% din cât plătește angajatorul.
Consultanții de la Zara Consult menționează că în Bulgaria angajatorii plătesc contribuții sociale doar până la un plafon maxim de 1.900 euro, iar costul maxim per angajat nu depășește 630 euro, indiferent de salariu. În România, contribuțiile sociale sunt aplicate la întregul venit.
Pe lângă taxarea mai redusă a muncii, un alt avantaj este că odată cu aderarea Bulgariei și României la Schengen, eliminarea controalelor la frontieră a redus costurile și a simplificat operațiunile comerciale.
Procesul de înregistrare a firmelor este rapid (3 – 4 zile lucrătoare) și nu există cerințe stricte privind capitalul minim (1 euro).
Inspecția Muncii:
Angajații firmelor înregistrate în Bulgaria care lucrează în România beneficiază de condițiile de muncă prevăzute de legislația română
Indiferent de legea aplicabilă raportului de muncă, salariaţii detaşaţi pe teritoriul României beneficiază de condiţiile de muncă prevăzute de legislaţia română, ne-a transmis Mihai Nicolae Ucă, Inspector general de stat adjunct în cadrul Inspecției Muncii.
Dacă există contractul colectiv de muncă încheiat la nivel sectorial, beneficiază și/sau de acest contract cu aplicabilitate extinsă la întreg sectorul de activitate,
De asemenea, salariaților detașați pe teritoriul României trebuie să li se asigure și remuneraţia aplicabilă pe teritoriul României, inclusiv plata orelor suplimentare și indemnizaţiile sau rambursarea cheltuielilor de transport, cazare şi masă pentru salariaţii obligaţi din raţiuni profesionale să călătorească către şi de la locul lor de muncă.
Alte obligații ale firmelor de construcții din Bulgaria care detașează salariați în România sunt:
a) obligaţia de a transmite inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială urmează să se desfăşoare activitatea o declaraţie în limba română privind detaşarea salariaţilor proprii, cel târziu anterior începerii activităţii salariaţilor detaşaţi, care să conţină informaţiile relevante necesare pentru a permite controale faptice la locul de muncă;
b) obligaţia de a deţine şi de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, precum şi de a păstra într-un loc accesibil şi identificabil în mod clar pe teritoriul României, pe perioada detaşării transnaţionale, copii, în format electronic sau pe suport hârtie, ori copii ale documentelor echivalente privind:
* contractul de muncă sau un document echivalent, iar în cazul în care este necesar ori relevant, informaţii suplimentare referitoare la durata angajării, moneda în care se face plata salariului, prestaţiile în natură sau în bani de care beneficiază salariatul pe durata detaşării transnaţionale, condiţiile care reglementează repatrierea salariatului;
* salariul şi dovada plăţii acestuia;
* durata timpului de lucru şi fişa de prezenţă
c) obligaţia de a furniza documentele prevăzute la lit. b), după terminarea perioadei de detaşare, la cererea Inspecţiei Muncii sau a inspectoratelor teritoriale de muncă, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la momentul primirii solicitării;
d) obligaţia de a furniza o traducere în limba română a documentelor echivalente prevăzute la lit. b);
e) obligaţia de a desemna o persoană care să asigure legătura cu autorităţile competente naţionale şi care să trimită şi să primească documente şi/sau avize, dacă este cazul.
Din punct de vedere al “Direcției Control Securitate și Sănătate în Muncă” orice societate comercială, înregistrată în străinătate și care activează pe teritoriul României, are obligația de a respecta legislația de securitate și sănătate în muncă în vigoare.
Principalele domenii în care activează firmele românești care se înregistrează în Bulgaria
Printre domeniile preferate de antreprenorii români se numără, după clasificarea efectuată de Zara Consult:
- Construcții și infrastructură – Beneficiază de taxe mai mici și costuri reduse cu forța de muncă.
- Comerț și distribuție – Bulgaria este un punct strategic pentru import/export de bunuri.
- IT și outsourcing – Regimul fiscal avantajos și forța de muncă bine calificată atrag companii românești din tehnologie.
- Energie regenerabilă – Bulgaria oferă stimulente pentru investiții în energie eoliană și solară.
Denislav Ivanov Marinov apreciază: „Cele mai numeroase firme, cel puțin după parerea mea, sunt cele înregistrate în scopul achiziționării/sau transferului de proprietate asupra unui autoturism/autoturisme din Romania sau alte state membre UE in Bulgaria. Acestea sunt asa-numitele firme locale sau firmele mici fără înmatriculare în regim de TVA și Livrări Intracomunitare”,
Pe locul 3 sunt firmele implicate în comerțul cu materiale de construcții, consideră avocatul din Ruse, Denislav Ivanov Marinov.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2025
