Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal
Întârzierile și disfuncționalitățile administrative pun în pericol utilizarea eficientă a resurselor alocate României de către Uniunea Europeană, prin PNRR și CFM.
Absorbția fondurilor europene din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este de o importanță crucială pentru România, mai ales în contextul economic și geopolitic actual, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Potrivit acestuia, situația critică a absorbției fondurilor europene ridică riscul dezangajării unei sume de 5,2 miliarde de euro, din totalul de 31 de miliarde de euro alocate prin Fonduri Structurale și de Coeziune, dacă nu sunt luate măsuri urgente.
„În privința CFM 2021-2027, din cauze legate în principal de incapacitatea administrativă și guvernarea neperformantă, la finele lunii decembrie 2024, rata de absorbție efectivă a Fondului de Coeziune (exclusiv avansuri) era extrem de scăzută, respectiv de numai 2%”, a precizat Dăianu.
În ceea ce privește PNRR, întârzierile semnificative în implementare ar putea duce la o absorbție sub valoarea de 28,5 miliarde de euro alocate.
„PNRR se va încheia în august 2026, iar orice nerealizare se va transpune în pierderi sau chiar returnări de fonduri”, avertizează președintele Consiliului Fiscal.
Mai mult, cheltuielile angajate prin apelurile și proiectele contractate în cadrul PNRR riscă să nu mai poată fi finanțate din fonduri europene și să fie acoperite din surse naționale. Acest lucru ar putea avea „implicații majore asupra procesului de consolidare fiscal-bugetară”, subliniază Dăianu.
Un alt risc menționat este dereglarea fluxurilor financiare aferente PNRR, care ar putea duce la suspendări de plăți și sancțiuni, afectând absorbția fondurilor și punând în pericol reducerea deficitelor bugetare asumate de România.
„Autoritățile trebuie să acționeze extrem de rapid și decis pentru deblocarea absorbției fondurilor europene”, a conchis Daniel Dăianu. El consideră că această situație trebuie să pună în stare de maximă alertă autoritățile din România, care trebuie să identifice cauzele care au generat-o, în principal legate de capacitatea administrativă slabă și insuficienta mobilizare instițuională, astfel încât să fie întreprinse acțiuni la nivel central și local pentru demararea rapidă a utilizării fondurilor structurale și de coeziune și realizarea unui grad cât mai înalt de absorbție a acestora.
În contextul intern și internațional actual, marcat de tensiuni economice, sociale, politice și geopolitice majore, absorbția Fondurilor Structurale și de Coeziune poate sprijini mult corecția macroeconomică, procesul de consolidare fiscală conform calendarului prevăzut în Planul Bugetar-Structural Național, realizarea reformelor structurale și implementarea programelor de investiții, contracararea încetinirii creșterii economice, atenuarea dezechilibrelor financiare interne și externe, menținerea ratingului de țară la nivelul investment grade și, implicit, susținerea necesităților de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice la costuri rezonabile.
„Fondurile europene reprezintă singura forță contra-ciclică puternică ce poate contracara efectele contracționiste ale consolidării fiscale și ale șocurilor adverse din spațiul internațional”, subliniază președintele Consiliului Fiscal.
Absorbția acestor fonduri poate sprijini mult economia românească, ca prin reforme și investiții să devină mai robustă, mai competitivă, având în vedere totodată starea finanțelor publice și vulnerabilitățile balanței externe, într-un context internațional extrem de nefavorabil.
În condițiile parcursului dificil al consolidării fiscale, convenită cu Comisia Europeană (CE) în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, și al presiunilor exercitate de mediul internațional asupra stabilității economice și financiare a țării, intensificarea ritmului de absorbție a acestor fonduri reprezintă o prioritate națională.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024
