Estimarea privind creșterea PIB-ului României în 2025 a fost redusă de la 2,8% la 2%, pe fondul unei redresări economice mai slabe decât cea anticipată anterior, consideră analiștii din cadrul Erste Group Research.
Potrivit celui mai recent raport CEE Growth Navigator, recuperarea economică din regiunea Europei Centrale și de Est (CEE) nu va fi la nivelul prognozat inițial. România se numără printre economiile unde revizuirile au fost cele mai semnificative.
„În general, ne așteptăm ca creșterea PIB-ului în 2025 să accelereze în toate țările CEE, cu excepția Croației și Slovaciei. Din păcate, redresarea nu va fi la fel de puternică pe cât estimam la sfârșitul anului 2024, întrucât am revizuit în jos prognoza de creștere pentru întregul an în mai multe țări din regiunea CEE”, consideră analiștii financiari.
În România și Serbia, revizuirile PIB-ului pentru 2025 au fost mai semnificative (ajustate la 2% din PIB, de la 2,8%, respectiv la 3,8% din PIB, de la 4,5%).
În schimb, ajustările pentru Cehia și Slovenia au fost mai puțin pronunțate, potrivit raportului Erste Group Research.
Această revizuire vine în contextul noilor date economice aferente anului 2024, care au indicat o performanță sub așteptări.
În ciuda unei accelerări a creșterii economice preconizate în regiune, România nu va avea un avans economic atât de puternic pe cât se estima anterior.
În paralel cu reducerea prognozei de creștere economică, Erste Group Research estimează și o inflație mai ridicată în regiune, ceea ce va limita posibilitatea unor reduceri semnificative ale dobânzilor în 2025.
„În majoritatea țărilor, creșterea economică va avea loc mai târziu decât ne așteptam inițial (Polonia și Serbia) sau reducerile dobânzilor vor fi mai limitate (Ungaria)”, se menționează în raport.
Pentru România, acest context ar putea însemna menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă, în condițiile în care inflația și dezechilibrele bugetare continuă să pună presiune asupra politicii monetare.
Cu o creștere economică mai slabă și un spațiu redus pentru relaxarea politicii monetare, perspectivele economice ale României în 2025 rămân sub semnul incertitudinii.
Performanța piețelor – Evoluții de piață
Statele Unite și Rusia au purtat negocieri marți, în capitala Arabiei Saudite, Riad, angajându-se să desemneze echipe de nivel înalt pentru a lucra „la o soluție de încetare a conflictului din Ucraina cât mai curând posibil, într-un mod durabil și acceptabil pentru toate părțile”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA.
Factorii globali, precum cel menționat mai sus, sprijină, în opinia analiștilor de la Erste, monedele din regiunea Europei Centrale și de Est.
Cursul de schimb euro-forint ungar se află la 400, iar cursul de schimb euro-zlot polonez a atins 4,15. Bursele din Varșovia și Budapesta au înregistrat creșteri.
În plus, oficialul băncii centrale a Poloniei, Kotecki, consideră că există spațiu pentru reducerea ratelor dobânzilor cu cel puțin 50 de puncte de bază și sugerează că cel mai probabil moment pentru relaxarea monetară va fi în al treilea trimestru.
Ungaria, pentru a pune capăt situației sale de deficit excesiv până anul viitor, ar trebui să urmeze planul fiscal pe termen mediu propus și aprobat de UE.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024
