Investiții susținute în proiecte de infrastructură mare, în toate domeniile vitale, reprezintă unul dintre obiectivele guvernamentale ale Guvernului Ciolacu 2.
Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat, luni, premier al noului guvern pe Marcel Ciolacu, după ce acesta a fost propus de PNL, PSD, UDMR și minorități.
Acordul politic semnat de PSD, PNL, UDMR, și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților – GPMN include mai multe obiective ale noului guvern care vizează investițiile.
Astfel, Guvernul Ciolacu 2 își propune finalizarea legăturii rutiere rapide între Marea Neagră și Europa Centrală și a primei autostrăzi montane care va traversa munții Carpați.
De asemenea, guvernanții și-au asumat finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
În același timp, au promis reforme privind reducerea cheltuielilor și stoparea risipei banului public, descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale, reforma administrației prin digitalizarea și interconectarea serviciilor publice și implementarea unor criterii de eficiență, debirocratizare, simplificare, de dereglementare.
Un pact național a fost asumat politic privind sistemul de irigații din România.
Structura Guvernului va fi compusă din: prim-ministru, 16 ministere, dintre care 8 ministere PSD, 6 ministere PNL și 2 ministere UDMR; Guvernul are 3 funcții de viceprim-ministru, dintre care una pentru PSD – viceprim-ministru fără portofoliu și câte o funcție de viceprim-ministru cu portofoliu pentru PNL și UDMR.
Toată procedura de învestire a Guvernului Ciolacu 2 ar urma să fie parcursă până luni seara, când este programată și prima ședință a noului Executiv la Palatul Victoria.
Guvernul Ciolacu 2
Premier – Marcel Ciolacu (PSD)
Vicepremier fără portofoliu – Marian Neacşu (PSD)
Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu (PSD)
Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila (UDMR)
Ministerul Finanțelor și vicepremier – Tánczos Barna (UDMR)
Ministerul Fondurilor Europene – Marcel Boloș (PNL)
Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL)
Ministerul Mediului – Mircea Fechet (PNL)
Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu (PSD)
Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr (PSD)
Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan (PSD)
Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila (PSD)
Ministerul Agriculturii – Florin Barbu (PSD)
Ministerul Culturii – Natalia Intotero (PSD)
Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu (PSD)
Ministerul Afacerilor Interne și vicepremier – Cătălin Predoiu (PNL)
Ministerul Afacerilor Externe – Emil Hurezeanu (PNL)
Ministerul Educației și Cercetării – Daniel David (PNL)
Fiecare minister va avea de regulă doi secretari de stat, cel mult patru secretari de stat la ministerele cu activitate complexă.
În perspectiva alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, formațiunile politice semnatare au convenit, prin consens, desemnarea unui candidat unic al Coaliției politice în persoana domnului George Crin Laurențiu Antonescu, propunere ce urmează să fie validată în forurile statutare ale formațiunilor membre ale Coaliției.
Măsuri asumate în programul de guvernare al Coalitiei:
Peste 27 miliarde de euro investiţii pentru a finaliza reţeaua de 2.000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi peste 2.700 km de infrastructură feroviară;
Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic şi rural şi dotarea celor 2.600 de cabinete medicale;
Peste 16 miliarde de euro în următorii 4 ani pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru fabrici noi de procesare, susţinerea depozitării şi ambalarea produselor;
Peste 6 miliarde de euro investiţii în sistemul de educaţie. Generalizarea Programului Masa Caldă în şcolile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul şcolar. 900 de creşe şi grădiniţe construite. Dotări moderne pentru 9.000 de şcoli şi 1.200 de microbuze electrice pentru transportul elevilor;
Investiţii în tineri, în învăţământul dual şi pentru reducerea fiscalităţii;
Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creşterea producţiei industriale aici, în România (10 miliarde de euro anual pentru scheme de ajutor de stat şi garanţii).
Implementarea unui amplu program de dezvoltare care va viza 300 de oraşe, cu o populaţie de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităţilor teritoriale, modernizarea infrastructurii locale şi stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunităţi să devină mai atractive pentru investiţii, locuire şi dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea reţelelor de transport, investiţii verzi, tranziţia digitală şi dezvoltarea spaţiilor comunitare, astfel încât aceste oraşe să devină mai locuibile, competitive şi sustenabile.