Prețurile locuințelor au crescut anul acesta în țara noastră mai puțin decât în alte economii similare din regiune, arată un raport recent al BNR.
În trimestrul II, prețurile proprietăților imobiliare rezidențiale au crescut cu 6,8% în România, în timp ce în Polonia scumpirea a fost de 17,7%, în Bulgaria de 15,1% iar în Ungaria de 9,8%
În termeni reali, însă, evoluția este mai temperată, rata anuală de creștere a prețurilor locuințelor din România situându-se la nivelul de 4,3%.
Prețul locuințelor noi a crescut într-un ritm mai alert (11,8 %, T2 2024) comparativ cu cel al proprietăților existente (4,3%).
Totuși, în București, locuințele sunt mai accesibile comparativ cu alte capitale europene.
Cea mai scumpă capitală este Parisul, cu un decalaj semnificativ față de media națională (14.900 euro/mp față de 4.538 euro /mp).
Bucureștiul se regăsește la o distanță semnificativă de capitalele economiilor din regiune, cu un decalaj redus față de media națională.
Cehia este țara cel mai puțin accesibilă din perspectiva deținerii în proprietate a unei locuințe.
Achiziția unei locuințe noi standard impune cehilor să investească un echivalent a 13,3 salarii anuale medii brute.
Noii cumpărători din România și Italia trebuie să economisească un echivalent între 5 și 6 salarii medii brute anuale pentru a putea cumpăra o locuință.
Conform estimărilor BCE, proprietățile rezidențiale din România sunt subevaluate, gradul de sub/supraevaluare situându-se în teritoriu negativ din septembrie 2011.
În context internațional, prețurile locuințelor din România sunt în cea mai mare măsură subevaluate comparativ cu statele din UE (cu -24% în medie, T2 2024), urmată de Malta (-13 %), Finlanda (-12%) și Italia (-7%).
La polul opus, proprietățile al căror preț depășește semnificativ valoarea justă a imobilului se regăsesc în Estonia (+25%), Slovacia (+21%), Portugalia (+21%) și Țările de Jos (+20 %, date la T2 2024).
Scaderea ofertei și cresterea costurilor de construire scumpesc locuințele
Dinamica ascendentă a prețurilor la nivel național este determinată de scăderea ofertei și de creșterea costurilor de construcție.
Acestea din urmă s-au majorat cu circa 11% în perioada octombrie 2023 – septembrie 2024 comparativ cu perioada anterioară corespondentă, punând presiune pe prețurile locuințelor noi.
Trendul ascendent al costurilor în construcții este de așteptat să continue în perioada următoare, pe fondul lipsei acute de forță de muncă și a măsurilor fiscale implementate în 2024.
În acest context, volumul lucrărilor de construcții s-a diminuat cu 16% în aceeași perioadă.
Oferta de proprietăți disponibile pentru vânzare se restrânge în mod constant (- 8,8% în T3 2024 față de T3 2023 la nivel național, -18% în T3 2024 comparativ cu T3 2023 în București101), mai ales pe segmentul locuințelor noi (- 25% în București).
Așteptările sunt de continuare a acestei tendințe, dată fiind dinamica încă negativă a autorizațiilor de construire emise în perioada recentă (-0,1 în intervalul octombrie 2023 – septembrie 2024).
Aceasta cu toate că există semnale de schimbare a trendului în ceea ce privește numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădirile rezidențiale (+3% de la începutul anului și până în septembrie, față de perioada similară din 2023).
Cererea de locuințe crește
Cererea pentru proprietăți rezidențiale a avut o dinamică ascendentă, pe fondul creșterii economice și al majorării veniturilor salariale, câștigul meu salarial net lunar crescând cu 14% în septembrie 2024 în termeni anuali.
Interesul pentru apartamentele la vânzare a fost mai ridicat cu 14% în perioada octombrie 2023 – septembrie 2024 față de perioada corespondentă anterioară, iar numărul tranzacțiilor imobiliare s-a majorat cu 10% în aceeași perioadă.
Circa 59% din tranzacțiile imobiliare au vizat principalele 6 centre regionale, fiecare dintre acestea înregistrând dinamici pozitive importante (Iași – 53%, Constanța – 13%, Timiș – 11 %, București – 8%, Cluj – 7%, Brașov – 1%).
Disparitățile în ceea ce privește prețul locuințelor și gradul de accesibilitate a populației se mențin importante.
La nivel național, indicatorul preț pe venit (engl. price-to-income) arată că perioada medie necesară pentru achiziția unei locuințe tipice este la nivel național de circa 8,8 ani (martie 2024).
În plan regional, eterogenitățile sunt importante, indicatorul variind între 6,8 ani în Municipiul București (pe fondul unor venituri salariale mai ridicate) și peste 11 ani în județul Cluj, în condițiile unor venituri salariale medii nete mai reduse relativ la valoarea locuințelor care este cea mai ridicată din țară.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024
