Noul război rece va pune presiune pe bugetul public al României și pe economie în general, sunt de părere analiștii BNR în cel mai recent raportul privind zona euro.
Sectorul privat nu va putea evita efecte ale schimbării mediului internațional, cel puțin fiindcă vor avea loc realocări de resurse, vor fi afectate percepții de risc.
România mai are de redus dezechilibre
În pofida unui progres economic incontestabil în ultimele două decenii, totuși România are de redus dezechilibre macroeconomice majore (deficit bugetar și extern) și de continuat modernizarea.
Corecția macroeconomică, de care depinde stabilitatea financiară a României, va fi extrem de dificilă.
Trebuie să ajungem cu deficitul bugetar la în jur de 2% din PIB (cu spațiu fiscal față de pragul de 3 % din PIB ce este reper în cadrul fiscal din UE). Fără corecția fiscală nu se poate concepe aderarea la zona euro.
Față de deficitul de acum, de peste 6% din PIB, ar fi deci 4-4,5% din PIB corecție fiscală necesară. Iar această ajustare nu se poate efectua numai pe parte de cheltuieli, având în vedere nivelul veniturilor fiscale. Reformele la pensii și salarii complică această corecție macroeconomică.
Dezechilibrul bugetar este reflectat și în dimensiunea deficitului de cont curent, care se învârte la în jur de 7% din PIB – jumătate din acesta din urmă fiind acoperit prin împrumuturi.
Bani mai mulți pentru apărare
Vor crește probabil fondurile alocate pentru apărare, care să ajungă de la 1,65% din PIB, cât au fost în 2023, la 2,5% din PIB în anii ce vin.
Dacă adăugăm plusul de cheltuieli militare de 0,9% din PIB pentru a ajunge la angajamentul de 2,5% PIB, necesarul de corecție macroeconomică este de 6% din PIB. Este de văzut cum se va face această ajustare până la finele deceniului acesta.
Trebuie să ajungem să fim independeți
Analize ale OCDE, ale altor instituții internaționale, ale CE constată ceea ce Consiliul Fiscal deplânge de ani buni: nivelul foarte jos al veniturilor fiscale (inclusiv contribuții), sub 27% din PIB – față de o medie de 40% din PIB în UE.
Cu venituri atât de joase este foarte dificil să finanțezi în mod adecvat educația și sănătatea, modernizarea infrastructurii, să amortizezi șocuri adverse puternice, să crești cheltuieli de apărare. Iar PNRR nu poate suplini această subfinanțare cronică.
Trebuie să ajungem să stăm cât mai mult pe picioarele proprii în privința resurselor bugetare. Mai ales că după 2026 PNRR nu va mai exista, iar România, în virtutea creșterii venitului mediu față de media din UE, va beneficia probabil de mai puține fonduri structurale și de coeziune (raportate la PIB).
Corecția macroeconomică nu se poate face în trei ani (2025-2027), iar reformele pot prelungi perioada de corecție.
Ajustarea reclamă reforma regimului fiscal (reașezare fiscală) și o colectare mult mai bună de taxe și impozite.
Investiții bune și reforme trebuie să mărească nivelul de competitivitate economică (reducerea deficitelor externe).
Modernizarea în continuare a României nu poate fi pusă pe un pilot automat derivată din recomandări date de instituții internaționale.
România are nevoie de o însușire (ownership) mai bună a formulării și aplicării de politici publice, care să definească interese naționale în mod concret, să țină cont de relații de putere în UE și pe plan internațional, să încerce să creeze avantaje competitive în raport cu resursele disponibile – într-un mediu geopolitic foarte complicat, în condițiile fragmentării economiei globale, ale unui nou război rece. Este nevoie și de mai multă solidaritate între cetățeni în vremuri atât de dificile, de responsabilitate politică.
Securitatea României trebuie judecată în cadrul alianței de securitate colectivă NATO, al măsurilor luate la nivelul UE. România trebuie să aibă o voce fermă în privința întăririi vectorilor de apărare pe flancul estic al Uniunii. Totodată, să pledeze pentru ca bugetul UE să definească „capacitatea de apărare comună” drept bun public, cu finanțare adecvată.
Efecte economice ale pierderii dividendului păcii se văd pe plan macroeconomic (presiuni inflaționiste și presiuni pe bugete publice), pe plan structural (cu realocări importante de resurse), în traiul cetățenilor. Vechea dilemă „guns vs. butter” (arme contra pâine) își arată colții.
Sursa: analiza ”UE: provocări uriașe și constrângeri financiare tot mai severe” (august 2024). Autori: Daniel Dăianu, Amalia Fugaru, Anca Gălățescu, Dorela Macedon, Gabriela Mihailovici, Bogdan Moinescu, Ioana Muntean, Florian Neagu, Iulian Panait, Mirela Roman, Invitați: David Orțan, Georgiana Pleșa, Dragoș Sîrbu, Tudor Grosu, Grigoraș Veaceslav.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie-august 2024
