Apel la autoritățile publice care dezvoltă tuneluri și pasaje subterane: „E nevoie de cerințe clare în contractarea serviciilor de urmărire a comportării în timp”

Interviu cu Mariana Garștea, Director general Sixense România

Se construiește multă infrastructură de transport în România în prezent. Însă cum stăm în zona de licitații? Cât de ușor funcționează acest proces pentru cei implicați? De exemplu, cum se reflectă cerințele legate de sănătatea structurală din caietele de sarcini, în cazul proiectelor de tunel și pasaje subterane? 

Ne răspunde Mariana Garștea, Directorul general al Sixense România, o companie responsabilă cu soluții pentru urmărirea comportării construcțiilor în timp. Cu o experiență semnificativă în proiectele de tuneluri și pasaje subterane – feroviare și rutiere –, compania este implicată frecvent în urmărirea comportării în timp a infrastructurii critice de la noi. Iată ce semnale de alarmă trage doamna Garștea și ce recomandări are pentru autoritățile publice, dat fiind că este și Președinte al Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS), singura de acest fel din România.

În prezent, sunt multe licitații pentru proiecte de tunel sau pasaje subterane – feroviare și rutiere deopotrivă. Cât de ușor este acest proces de licitație pentru dvs.? Ce credeți că trebuie să știe autoritățile publice pentru a-l fluidiza?

Așa este, sunt multe licitații care cuprind lucrări de tuneluri feroviare și rutiere, respectiv pasaje subterane, ce traversează drumuri naționale sau căi ferate.

Din păcate, realitatea modului în care sunt pregătite cerințele de calitate referitoare la contractarea lucrărilor de monitorizare structurală și geotehnică în cadrul acestor licitații nu sunt la nivelul așteptat. Din perspectiva noastră, a unui furnizor specializat în lucrări de urmărire a comportării construcțiilor în timp, ceea ce ajunge la noi și ceea ce face referire la domeniul nostru de activitate – este extrem de vag. Nu sunt cerințe clare legate de instrumentare și monitorizare geotehnică și structurală. În general, partea de monitorizare este menționată la „și altele” undeva în caietul de sarcini, însă fără cerințe legate de cantități sau fără specificații concrete legate de soluțiile tehnice necesare.

Acest mod de a face lucrurile ne aduce de multe ori în punctul în care se muncește extrem de mult pentru a analiza documentația tehnică pusă la dispoziție și, dat fiind că nu au existat cerințe clare de la început, nu există nici criterii clare de evaluare și departajare între jucătorii care participă la licitații. Din păcate, de multe ori se compară doar prețul, iar asta cred că face un deserviciu rezultatelor și obiectivelor proiectelor pentru care se licitează. Sunt mult mai multe lucruri care trebuie luate în considerare atunci când vorbim despre proiecte de o asemenea anvergură și cu un asemenea impact asupra comunității.

Cum spuneam, uneori pare că ceea ce ține de managementul acestor riscuri, de sănătatea structurală este lăsat mai degrabă la latitudinea altcuiva, niciodată cine trebuie conform legislației în vigoare, iar asta înseamnă că, deși poate că efectele nu se vor vedea imediat, ele vor apărea cu siguranță pe termen mediu și lung: incidente legat de siguranță, riscuri care vor degrada structura, impact asupra vecinătății și multe altele.

Așa cum se întâmplă lucrurile acum, licitațiile nu au cel mai fluid mod de desfășurare pentru lucrările de monitorizare structurală și geotehnică și cred că ceea ce au nevoie autoritățile publice să știe este că:

• Este nevoie de cerințe clare, deci este nevoie și de o bună înțelegere și cunoaștere a ceea ce înseamnă evaluarea riscurilor geotehnice și structurale, sănătatea structurală și cadrul legal aferent (din partea autorităților publice), pentru a emite astfel de cerințe specifice și care să alinieze foarte bine ofertele primite.
• Este nevoie de un cadru comun, clar de selecție a partenerului de monitorizare. Ca să nu ajungem „să comparăm mere cu pere” sau ca să nu conteze întotdeauna doar prețul, este important să vedem cu toții ce alte criterii cântăresc în oferta analizată, pentru siguranța structurală a proiectului respectiv.
• Este obligatoriu să se ceară explicit autorizația de Laborator de analize și încercări în activitatea de construcții – pentru toți cei care participă în licitație. Acest lucru demonstrează că nu vine cineva care să facă experimente pe un anumit proiect sau care „a auzit cum se face”, ceea ce nu își dorește nimeni pentru lucrări de asemenea anvergură și importanță.
• Atenție la acceptarea ofertelor care nu au un capitol dedicat urmăririi comportării în timpul execuției unui proiect de tip tunel sau pasaj subteran. Este absolut inacceptabil să fie aprobat un astfel de proiect de către autoritatea contractantă și să nu fie luat în considerare acest aspect – critic.

Noi suntem specializați în ceea ce privește lucrările de monitorizare pentru tuneluri și pasaje subterane. Acum 13 ani, când Sixense Group a intrat pe piața din România, acestea au fost chiar primele tipuri de proiecte pe care le-am derulat aici. Ne doare să vedem că, după atâția ani, încă există discuții referitoare la cum anume trebuie organizat în mod corect procesul de licitație, pentru a ne asigura că infrastructura critică de transport este pe mâini bune.

Care sunt principalele cerințe pe care trebuie să le îndeplinească din punct de vedere al sănătății structurale – un proiect de tunel sau pasaj subteran?

Pentru că monitorizarea tradițională a tunelului are o performanță relativ slabă pentru prognozarea și avertizarea timpurie a accidentelor, este nevoie în primul rând de monitorizare automatizată, în timp real. Această soluție tehnică permite obținerea de informații foarte utile și valoroase, precum și alertarea în cazul în care sunt depășite pragurile de siguranță setate.

Ce informații obținem prin monitorizarea automatizată în cazul construcției tunelurilor și pasajelor subterane:

• Identificarea sarcinilor în tunel și a acțiunilor de mediu;
• Monitorizarea reacției tunelului la sarcini și alte influențe;
• Detectarea în timp real a proceselor de degradare a tunelurilor;
• Detectarea defectelor de structură.

Așadar, vorbim despre rezultate imediate, care ne ajută să protejăm structura și viața oamenilor, despre un nivel crescut de analiză a datelor primite și despre alertare instantanee în caz de pericol.

De asemenea, un alt aspect extrem de important de luat în considerare este monitorizarea construcțiilor din zona de influență. Realizarea unui tunel sau a unui pasaj subteran, mai ales în mediul urban sau când se subtraversează infrastructură critică, necesită o atenție sporită. Autoritățile au obligația să fie vigilente, să fie la curent și să ia măsuri pentru ca infrastructura să nu fie afectată și pentru ca mediul construit din proximitate să rămână sigur pe tot parcursul execuției.

Monitorizarea este un instrument esențial pentru a înțelege cum evoluează lucrurile și pentru a demonstra că totul este ținut sub control în acest sens. Altfel, pot să apară litigii și discuții interminabile, care nu se vor finaliza decât cu sistarea lucrărilor, adică vor duce la pierderi de timp și de bugete pentru autoritățile publice.

Veșnica scuză că „proiectantul nu mi-a spus că trebuie să contractam și servicii de monitorizare” – nu mai funcționează și nu mai poate fi acceptată. Este de datoria tuturor celor implicați să se alinieze acestor cerințe.

Care sunt lucrurile pe care trebuie să le ia în calcul autoritatea publică, în cazul proiectelor de tunel și pasaje subterane, în ce privește procedura de selecție a partenerilor de monitorizare structurală și geotehnică?

Voi menționa în cele ce urmează criteriile care mi se par cele mai importante:

• Societatea care va face monitorizarea structurală și geotehnică trebuie să fie autorizată conform HG nr. 808 din 14 iulie 2005. În conformitate cu aceste indicații, se cere în mod explicit ca activitățile de urmărire a comportării în timp a construcțiilor să fie efectuate exclusiv de către o companie autorizată ca Laborator de analize și încercări în activitatea de construcţii. Autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii se face de Inspectoratul de Stat în Construcții (I.S.C.)
• Suplimentar, este indicat ca entitatea care se ocupă de monitorizare:
• să facă parte dintr-o asociație sau comunitate de profil. Acest lucru arată implicare, validare din partea pieței și dorința de a rămâne la curent la nivel de cunoștințe.
• să dețină o serie de certificări de calitate, cum ar fi ISO 14001, 9001, 45001 pentru procesele de monitorizare geotehnică și structurală și, foarte important, ISO 27001.
• să cunoască și să implementeze standardele ISO de specialitate: SR EN ISO 18674-1 – Reguli generale, SR EN ISO 18674-3 – Inclinometre, ISO_18674-4_2020 – Piezometre, SR EN ISO 18674-2 – Extensometre, ISO_18674-5_2019 – Celule de presiune etc.
• să dispună de profesioniști cu experiență, mai exact de ingineri specializați pe acest tip de lucrări, cu referințe importante și relevante.

Toate lucrurile pe care le-am descris mai sus ajută autoritățile publice, care dezvoltă astfel de proiecte (indiferent că vorbim despre CNAIR, CFR, consilii județene etc.), să se asigure că nu se vor lovi de probleme ulterior, încât să fie nevoie să oprească lucrările, pentru a rezolva și gestiona riscuri grave. Dar, pentru că obiectivul este ca structura să fie sigură în execuție și în exploatare, lucrurile trebuie pregătite corect – încă din etapa licitațiilor și a caietelor de sarcini aferente.