Programul de calificare profesională oferit de cel mai mare grup de construcții din Italia, Webuild, face parte dintr-un număr tot mai mare de ”academii” administrate și finanțate de companii care primesc cereri de muncă de la persoane ce nu au cunoștințele necesare.
„Suntem proactivi în ceea ce privește problema. Dacă oamenii nu au abilitățile necesare, le vom forma noi înșine,” a declarat pentru Reuters, Gianluca Grondona, directorul de resurse umane, organizare și sisteme al Webuild, despre programul grupului, lansat în noiembrie.
Problema a devenit mai gravă odată cu dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii, în timp ce Roma investește în proiecte de infrastructură susținute de Uniunea Europeană ca parte a planului său de redresare post-Covid, în valoare de aproximativ 200 miliarde de euro.
Companii mari precum Webuild, constructorul naval Fincantieri și grupul feroviar de stat Ferrovie dello Stato își iau măsuri proprii.
Webuild își propune să recruteze din academiile sale de lucru aproximativ 3.000 de persoane din cele 10.000 de noi angajări preconizate în următorii trei ani.
Academiile sunt aproape de șantierele sale de infrastructură, în principal în regiunile sudice unde șomajul este ridicat.
Pe lângă programele sale de ucenicie, Ferrovie dello Stato colaborează cu universități și școli pentru a oferi studenților cursuri mai direcționate. „Pe măsură ce compania se schimbă, se schimbă și competențele și avem nevoie de capacități specifice, în special când vine vorba de locuri de muncă bazate pe digital și inteligență artificială,” a spus Adriano Mureddu, directorul de resurse umane al FS.
Fincantieri a lansat acum opt luni programul ‘Masters of the Sea’, care a atras 17.000 de candidați.
Nepotrivirea competențelor este o problemă internațională, dar este acută pentru Italia, cu cea mai scăzută rată a ocupării forței de muncă din UE și productivitate care a stagnat de mai bine de două decenii.
În pofida unui număr mare de persoane care caută de lucru sau sunt în afara pieței muncii, rata de vacantare a locurilor de muncă era de 2,5% în primul trimestru din 2024, în conformitate cu media UE, conform datelor agenției de statistici a Uniunii Europene, Eurostat.
Aceasta se compară cu 2,8% în Franța și 0,9% în Spania în aceeași perioadă.
Școlile și colegiile vocaționale sunt mai puține și mai puțin populare în Italia decât în majoritatea țărilor europene, a subliniat think-tank-ul Prometeia într-un raport din iunie, și chiar și cele existente nu reușesc să producă studenți cu expertiza necesară.
În același timp, prea mulți tineri încă studiază discipline cu o cerere mai mică pe piață, cum ar fi științele umaniste, se menționează în raport.
În următorii cinci ani Italia va avea nevoie de 3,1 până la 3,6 milioane de noi muncitori
Italia se confruntă nu doar cu o problemă de competențe, ci și de una legată de numărul în scădere al populației. Are una dintre cele mai îmbătrânite populații din lume și una dintre cele mai scăzute rate ale natalității, de 1,2 copii per femeie. În același timp, baby-boomerii din anii ’60 se retrag acum din activitate.
Aceasta înseamnă că în următorii cinci ani Italia va avea nevoie de 3,1 până la 3,6 milioane de noi muncitori, estimează grupul de afaceri Unioncamere.
Până în 2050, Italia va avea cu aproape 5 milioane mai puțini oameni, iar mai mult de o treime dintre ei vor avea peste 65 de ani, preconizează biroul național de statistici ISTAT.
Este nevoie disperată de forță de muncă tânără într-o multitudine de industrii, de la construcții și turism la agricultură.
În ciuda retoricii sale anti-imigrație, guvernul de dreapta al Giorgiei Meloni a crescut anul trecut cotele pentru vizele de muncă pentru cetățenii din afara UE la 452.000 pentru perioada 2023-2025, o creștere de aproape 150% față de cei trei ani anteriori.
Italia a atras muncitori din alte părți ale UE, în ciuda faptului că salariile sale sunt relativ scăzute, dar acest lucru nu a ajutat la rezolvarea nepotrivirii competențelor. Deocamdată, academiile și instruirea oferite de marile companii atenuează problema.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iulie-august2024
