Creșterea reală a PIB-ului în România este prevăzută să depășească 3% anul acesta, datorită accelerării consumului privat susținut de veniturile disponibile reale mai mari, arată prognoza Comisiei Europene, publicată astăzi.
Analiștii Comisiei se așteaptă să se relaxeze condițiile financiare și investițiile publice să rămână robuste.
Totuși, cererea externă din partea principalelor parteneri comerciali din UE este prevăzută să fie slabă în 2024.
Inflația este proiectată să continue să scadă, dar doar treptat, iar șomajul este așteptat să rămână în mare măsură neschimbat.
Deficitul general al bugetului este prevăzut să crească până la aproximativ 7% din PIB în 2024 și 2025, din cauza creșterii puternice a cheltuielilor. Rata datoriei față de PIB este prognozat să atingă 54% în 2025.
O cerere internă puternică stimulează creșterea
Activitatea economică a revenit la începutul anului 2024, după o creștere relativ modestă a PIB-ului real de 2,1% în 2023.
Consumul privat a crescut puternic datorită creșterii pensiilor și salariilor din sectorul public.
Noile comenzi în industria de prelucrare încep să crească, iar sentimentul de afaceri rămâne favorabil.
Pentru întregul an 2024, inflația mai mică, creșterea veniturilor disponibile reale și relaxarea condițiilor financiare sunt prevăzute să susțină în continuare consumul privat.
Consumul public rămâne puternic, iar investițiile finanțate de UE în infrastructura publică sunt prognozate să continue la un ritm alert.
Totuși, construcțiile rezidențiale rămân în scădere, iar creșterea formării brute de capital fix este proiectată să încetinească semnificativ față de nivelurile din 2023.
Perspectivele de creștere slabă în principalele țări partenere comerciale din UE apasă asupra exporturilor, în timp ce importurile accelerează, conducând la o contribuție negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului și la o ușoară mărire a deficitului de cont curent.
În ansamblu, se prognozează că creșterea reală a PIB-ului va accelera la 3,3% în 2024. Comisia se așteaptă ca relaxarea ulterioară a condițiilor monetare și de finanțare în 2025 să susțină consumul privat, în ciuda încetinirii creșterii veniturilor disponibile reale. În același timp, incertitudinea cu privire la traiectoria și componența măsurilor de consolidare fiscală ar putea afecta sentimentul de afaceri și investițiile private.
În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va crește cu aproximativ 3,1%.
O cerere internă mai moderată și o creștere a exporturilor ar trebui să diminueze contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului și deficitul de cont curent sub 7% din PIB.
Creșteri salariale mari continuă în 2024
Piața muncii rămâne strânsă, dar ocuparea a scăzut în 2023 și tensiunile se relaxează. În acest an și în următorul, se prevede că creșterea ocupării va deveni pozitivă, în timp ce rata șomajului este proiectată să scadă marginal la aproximativ 5,5%.
Se prevede că salariile nominale vor încetini în sectorul privat, cu excepția unor noi creșteri mari în salariul minim.
În același timp, analiștii se așteaptă ca salariile din sectorul public să crească puternic cu o rată cu două cifre în 2024, înainte de a încetini semnificativ în 2025.
Dezinflecția prelungită
După o creștere a inflației la începutul anului 2024 din cauza creșterii unor taxe indirecte, se prevede că tendința de dezinflecție va continua în 2024 și 2025, dar pe o traiectorie ușor mai ridicată.
Creșteri semnificative ale salariilor și pensiilor pun presiune ascendentă asupra prețurilor și mențin inflația de bază, deja persistentă, la niveluri mult peste inflația generală.
Comisia prevede că inflația medie HICP va scădea de la 9,7% în 2023 la 5,9% în 2024 și 4% în 2025, dar riscurile se îndreaptă spre o reducere mai graduală.
Deficitul general este prevăzut să rămână ridicat pe orizontul prognozat
Deficitul general al României a atins 6,6% din PIB în 2023, în creștere față de 6,3% în 2022, pe măsură ce cheltuielile guvernamentale au continuat să crească într-un ritm rapid.
În 2024, deficitul este prognozat să crească la 6,9% din PIB.
Așa cum s-a întâmplat și în 2023, se prevede că creșterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale curente va fi principalul factor din spatele creșterii deficitului.
Salariile publice sunt așteptate să accelereze puternic în acest an, reflectând creșterile dispuse recente în educație și sănătate, precum și în sectoarele ordinii și apărării. Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va începe să aibă un cost încă din 2024.
Investiția publică ca procent din PIB este de așteptat să rămână în mare măsură stabilă la nivelul ridicat atins în 2023, datorită creșterii rapide a cheltuielilor de capital la nivel local și a utilizării fondurilor PNRR.
Se prevede că creșterea veniturilor guvernamentale va depăși creșterea nominală a PIB-ului, reflectând o compoziție a creșterii „bogate în taxe”, eforturile de îmbunătățire a colectării taxelor prin digitalizarea sistemului fiscal și impactul măsurilor de creștere a veniturilor adoptate în toamna anului 2023, care vor spori veniturile guvernamentale cu aproximativ 1% din PIB.
În 2025, se prevede ca deficitul să rămână stabil la 7% din PIB, pe baza politicii neschimbate.
Costul pe termen scurt al reformei pensiilor este de așteptat să contribuie la creșterea deficitului, însă este probabilă o anumită moderare a cheltuielilor de capital și se așteaptă să încetinească creșterea cheltuielilor curente, excluzând pensiile.
Proiecția deficitului pentru 2025 nu include veniturile suplimentare potențiale rezultate din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor și reforma fiscală amplă, care fac parte din RRP, dar nu sunt încă specificate în suficient detaliu.
Datoria statului este estimată să crească până la aproximativ 51% din PIB în 2024 și 54% în 2025.
Riscurile pentru perspectivele fiscale se îndreaptă spre deficite mai mari, în special în 2024, când cheltuielile suplimentare pre-electoral ar putea crește în continuare cheltuielile.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2024
