Costel Alexe, președintele CJ Iași
Anul acesta județul Iași are cel mai mare buget din ultimii 30 de ani, asigurând, cu 2 miliarde lei, buna funcționare și implementarea proiectelor de dezvoltare și modernizare, afirmă Costel Alexe, președintele CJ Iași.
Pentru dezvoltare au fost alocați anul acesta 527 milioane de lei, cu 135 de milioane de lei mai mult decât anul trecut.
Cele mai mari ponderi în cheltuielile de investiţii sunt la capitolul Transporturi – 181,5 milioane de lei (35%), Învățământ – 137 milioane de lei (26%), Sănătate – 119 milioane (23%), Asigurări și Asistenţă socială – 42,8 milioane (8%).
Printre cele mai mari proiecte de investiții programate să demareze în acest an:
Reabilitarea și modernizarea imobilelor situate în Iași, str. Cuza Vodă, nr. 29 în care își desfășoară activitatea Filarmonica Moldova Iași, în valoare totală de peste 80,5 milioane lei, inclusiv TVA;
Consolidare si reabilitare corp C1 Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi din str. Dr. I Cihac nr. 30” propus spre finanțare in cadrul Programului National de consolidare a cladirilor cu risc seismic ridicat;
Consolidare, modernizare și refuncționalizare clădire Spital Clinic de Pneumoftiziologie – Secția Pașcanu, propus spre finanțare în cadrul Programului Național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.
Creşterea eficienţei energetice şi refuncţionalizarea pavilionului I1 din cadrul centrului de servicii sociale Târgu Frumos”, finanțat în cadrul PNRR.
Lipsa de ofertanți și neconcordanța proiectelor tehnice cu situația din teren – principalele probleme
Proiectele de construcții se confruntă în principal cu probleme legate de lipsa ofertanților la procedurile de achiziție publică din SEAP, precum și cu neconcordanța dintre documentațiile tehnice și situația din teren.
Ca urmare a acestor probleme apare necesitatea încheierii de acte adiționale pentru majorarea valorii contractului de execuție lucrări. ”Avem în vedere lucrările, serviciile sau produsele suplimentare necesare a fi efectuate de contractant, în limita a maximum 50% din valoarea contractului inițial, care au devenit necesare şi nu au fost incluse în procedura de achiziție inițială. Aceste majorări ale valorii contractului nu sunt avizate de ANAP și conduc la necesitatea organizării unei noi licitații deschise oferind posibilitatea oricărui operator economic de a depune o ofertă în cadrul procedurii de atribuire, acesta fiind considerat un nou contract de lucrări”, spun reprezentanții CJ Iași.
Însă, schimbarea contractantului este imposibilă din motive tehnice și economice.
Din punct de vedere tehnic, apar probleme la îndeplinirea cerințelor privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, serviciile sau instalațiile existente achizi‑
ționate în cadrul procedurii de achiziții inițiale. Din punct de vedere economic, aceste modificări ar conduce la o creștere semnificativă a costurilor.
O altă necesitate creată de problemele menționate este prelungirea perioadei de implementare a contractului.
Solicitările organismelor de avizare (ex. ISU) depășesc capacitățile fizice aprobate prin indicatorii obiectivului de investiții la faza DALI, în cazul unei achiziții de proiectare și execuție, existând posibilitatea ca prin avizul ISU să fie necesare achiziționarea unor noi lucrări sau achiziții de echipamente care conduc la modificarea valorii contractului inițial.
Referitor la decontarea facturilor către constructori/furnizori/ prestatori în cadrul proiectelor cu finanţare prin PNRR, aceasta se va efectua la termene foarte mari (peste două luni), în condiţiile în care se menţine mecanismul actual pentru efectuarea plății, realizat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 124/2021, respectiv prin cerere de transfer al fondurilor.
Soluţia ar constitui-o acceptarea de către MDLPA a mecanismului cererilor de rambursare.
Au fost și probleme la asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea plăților.
În condițiile emiterii Ordonanței de Urgență nr. 64/11.05.2022 privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, s-a constatat necesitatea reechilibrării condiţiilor contractuale pentru contractele de lucrări încheiate.
Astfel, pentru finalizarea implementării în bune condiții a proiectelor, s-au încheiat Acte Adiţionale la contractele de execuție lucrări care să includă ajustările de preț.
Prin urmare, s-a majorat valoarea acestora cu cheltuieli de capital neeligibile care trebuiau acoperite din fonduri proprii.
În cazul proiectului ”Regiunea Nord-Est – Axa Rutieră Strategică 1: Iași – Suceava”, pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile a fost necesară identificarea unor surse alternative de finanțare, în completare, în condițiile în care resursele financiare ale Județului Iași – Consiliul Județean Iași, atât pentru anul 2023, cât și pentru următoarele exerciții financiare sunt limitate, deoarece autoritatea publică județeană are în responsabilitate finanțarea cheltuielilor curente pentru desfășurarea activității aparatului propriu, a instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea sa, precum și a unor investiții prioritare. Astfel, s-a aprobat contractarea unui credit pentru finanțarea cheltuielilor neeligibile aferente proiectului, de la Banca Comercială Română S.A.
Proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au funcționat pe principiul rambursării ulterioare a cheltuielilor.
Pentru asigurarea fluxurilor financiare necesare realizării plății cheltuielilor finanțate din fonduri externe nerambursabile (FEDR) și din fonduri de la bugetul național, s-a apelat la mecanismul cererilor de prefinanțare. Autorizarea și viramentul acestora a fost de durată în anul 2023, ceea ce a dus la dificultăți în asigurarea fondurilor necesare plăților.
”Considerăm că este necesar ca firmele de construcții să fie certificate tehnico-economic în vederea realizării unor lucrări de investiții de calitate, să fie la curent cu legislația aplicabilă, în vigoare”, subliniază Costel Alexe, președintele CJ Iași.
Și adaugă: ”Consiliul Județean Iași este un partener deschis dialogului cu toate formele asociative din domeniul construcțiilor, industriilor, societății civile, patronate, sindicate și atât prin intermediul Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, cât și individual suntem interesați de feedback-ul provenit din industria de profil”.