Pataki Csaba, președintele CJ Satu Mare
Infrastructura rutieră, de sănătate, mediu și turism – prioritare anul acesta
Susținerea proiectelor de dezvoltare rămâne o prioritate pentru Consiliul Județean Satu Mare și în anul curent. Bugetul votat pentru acest an este de peste 476,89 milioane lei, cele mai multe fonduri, respectiv circa 274,17 milioane lei, fiind direcționate pentru susținerea proiectelor de investiții în infrastructura rutieră, în cea de sănătate, în proiectele de mediu și turism.
Cel mai mare proiect este modernizarea DJ193
Anul acesta Consiliul Judetean Satu Mare are în vedere demararea unor noi investiții care vor fi susținute din fonduri europene, guvernamentale și din bugetul local.
Cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din județ îl reprezintă modernizarea cu fonduri europene, în valoare de peste 40 de milioane de euro, a drumului județean DJ 193, în lungime de 40 km, care traversează 13 localități: Păulești, Ambud, Petin, Apateu, Corod, Culciu Mic, Culciu Mare, Cărășeu, Lipău, Valea Vinului, Roșiori, Pomi, Borlești.
Alte proiecte importante sunt:
- Modernizarea drumului județean Petea – Atea – Peleș – Pelișor – Bercu – Bercu Nou – Micula – Agriș – Ciuperceni;
- Modernizarea drumului județean Pișcolt – Andrid;
- Modernizarea a două poduri din județ – podul peste Valea Bârsăului și podul peste Râul Tâlna.
De asemenea, CJ Satu Mare va investi și în iluminarea tuturor trecerilor de pietoni nesemaforizate de pe drumurile județene (316 treceri de pietoni).
Totodată, vor fi reabilitate spitalele din Negrești -Oaș și Tășnad, ambulatoriul din Tășnad. Vor fi reabilitate sala de spectacole a Filarmonicii “Dinu Lipatti”, precum și clădirea Palatului Administrativ. Va fi construit un Centru de gestionare a situațiilor de urgență. Vor fi realizate traseele cicloturistice în zona Țării Oașului.
Mai multe probleme în derularea proiectelor
În derularea proiectelor de construcții, una dintre probleme întâmpinate a fost prelungirea termenelor de execuție, atât a proiectării (obținerea avizelor necesare în vederea obținerii autorizațiilor de construire), cât și a execuției. Aceasta ca urmare a intrării în insolvență a unor executanți, din cauza incapacității lor financiare.
Soluția aplicată în aceste cazuri a fost prelungirea duratei de execuție, în situațiile în care a fost posibilă justificarea solicitării, iar acolo unde nu a fost posibilă această justificare, au fost aplicate penalități de întârziere.
Alte situații s-au referit la sincopele apărute în asigurarea finanțării de către beneficiar/finanțator ca urmare a lucrărilor suplimentare intervenite pe parcursul derulării lucrărilor, care la rândul lor au necesitat soluții de la proiectant ca urmare a ajustării prețului contractului. Soluția adoptată în această situație a fost suplimentarea alocării de la bugetul de stat/bugetul local și contractarea de credite.
O altă problemă întâmpinată a fost interpretarea neunitară a legislației de către beneficiar, respectiv autoritățile de control, și neacordarea de îndrumări, cu celeritate și clare, în aplicarea legislației de către emitenții actelor normative. Aceste neclarități au fost soluționate pe cale de instanță.