Cererea de deservenți pentru macarale este mai redusă în prezent decât în anii anteriori, după cum apreciază Marian Marcu, reprezentantul comunității macaragiilor români.
El este de părere că piața a scăzut mai ales în ultimul an. Multe șantiere private au fost blocate și din motive birocratice, cum ar fi eliberarea autorizațiilor de construire, dar și din cauza scumpirii materialelor de constructii.
„În urmă cu doi ani, situația era mai bună, erau mai multe proiecte în curs de desfășurare. Acum însă se resimte criza economică. Dezvoltatorii nu mai vând apartamentele pe care le construiesc și atunci nu mai demarează proiecte noi. Cererea a scăzut și în Europa de Vest față de acum doi ani, dar scăderea nu este atât de pronunțată ca în România”, a menționat Marian Marcu, care în prezent lucrează în Germania.
Un macaragiu câștigă în România mai puțin de jumătate decât în Germania
Salariul pentru un macaragiu în România începe de la 6.500 lei net (circa 1.300 euro). Mulți operatori de utilaje mari au plecat din țară după pandemia de Covid, deoarece salariile sunt mai bune în vestul Europei. În Germania salariul începe de la 2.800 euro net și variază în funcție de operațiunile desfășurate pe macara. Acolo sunt utilaje mai performante și lucrătorii pe macară sunt specializați pe diverse activități.
Îmbunătățirea condițiilor de muncă ar atrage lucrătorii români din străinătate
Macaragii s-ar întoarce să lucreze în România dacă ar fi cererea mai mare pentru astfel de calificări, dacă ar fi salariile mai mari și condițiile de munca mai bune.
„În România se lucrează încă pe utilaje vechi (și din 1978). Aceste utilaje sunt funcționale, întrucât primesc aprobarea ISCIR, însă nu este luat în calcul gradul lor de uzură și dificultatea cu care se operează comparativ cu cele noi. În Germania și în Marea Britanie se lucrează în majoritate pe utilaje mai noi decât în România, iar lucrătorii sunt instruiți foarte bine și știu cum să le opereze. Sunt utilizate metode noi de instruire – ex. materiale video, care sunt foarte clare și explicite”, spune domnul Marcu.
El propune ca statul să sprijine firmele de construcții ca să își poată achiziționa utilaje noi, printr-un program de tipul Rabla pentru autoturisme. Utilajul vechi să fie predat iar firma să primească o sumă de bani pe care o poate utiliza pentru a-și putea achiziționa un utilaj nou.
Spre deosebire de străinătate, în România există și probleme de securitate a lucrătorilor pe macarale.
În caz de accident de muncă sau probleme de sănătate a macaragiilor este dificil să se intervină pe șantier pentru salvarea persoanelor. În alte țări există proceduri în acest sens și lucrurile funcționează. În opinia domnului Marcu, siguranța în șantiere este la cel mai înalt nivel în Marea Britanie si Suedia.
Peste 150 de noi camere de cazare, pe o fosta platforma industriala
Calificarea unui macaragiu costă în țară 1.200 lei și mii de lire în Marea Britanie
Un macaragiu are studii medii și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditată de ISCIR și Ministerul Invățământului. Cursul durează patru luni, după care se emite o diplomă și cursantul poate profesa. Costul unui astfel de curs este de 1.200 lei.
În alte țări există practica prin care firmele plătesc cursurile pentru angajați. Companiile din Marea Britanie trimit angajații la cursuri, ceea ce reprezintă de asemenea un atu pentru lucrători. Cursurile costă în jur de 3.500 – 4.500 lire, cursanții învață pe utilaje moderne și astfel obțin competențe noi, prin care devin mai competitivi pe piața forței de muncă.