Cele mai mari creșteri ale costurilor salariale orare pentru întreaga economie au fost înregistrate în România (+16,9%), în trimestrul al patrulea al anului 2023, comparativ cu același trimestru al anului precedent, potrivit Eurostat.
Această creștere s-a datorat și diminuării facilităților fiscale de care beneficiau angajații din anumite sectoare de activitate. De asemenea, reflectă și încercările operatorilor economici de a aigura salarii care să țină în țară forța de muncă autohtonă.
În acest clasament, țara noastră a fost urmată de Ungaria (+16,3%), Croația (+16,0%), Polonia (+13,1%) și Slovenia (+12,5%).
Alte patru state membre ale UE au înregistrat o creștere de peste 10%, respectiv: Bulgaria (+11,9%), Lituania (+11,2%), Letonia (+11,1%) și Estonia (+10,9%).
Zona euro și Uniunea Europeană
Costurile orare ale forței de muncă au crescut cu 3,4% în zona euro și cu 4,0% în UE, în trimestrul al patrulea al anului 2023, comparativ cu același trimestru al anului precedent.
Cele două componente principale ale costurilor cu forța de muncă sunt salariile și costurile non-salariale.
Concurenta mare pentru un contract de 18 mil euro
În zona euro, costurile salariilor orare au crescut cu 3,1%, în timp ce componenta non-salarială a crescut cu 4,2%.
În UE, costurile salariilor orare au crescut cu 3,8%, iar componenta non-salarială a crescut cu 4,6%.
În UE, în trimestrul al patrulea al anului 2023, comparativ cu același trimestru al anului precedent, activitatea economică care a înregistrat cea mai mare creștere a costurilor salariale orare a fost B – ‘Extragerea minereurilor’ (+11,3%).
Cele mai mici creșteri anuale au fost înregistrate în:
M – ‘Activități profesionale, științifice și tehnice’ (+1,6%) și
Q – ‘Activități de sănătate umană și asistență socială’ (+2,1%).
Singura activitate economică care a înregistrat o scădere în componenta non-salarială a fost: R – ‘Arta, divertismentul și recreerea’ (-0,6%).