O componentă importantă pe care Guvernul a concentrat bugetul național este îmbunătățirea condițiilor de locuire prin programul Anghel Saligny, al cărui buget crește semnificativ în acest an.
Acesta este mai mult decât dublu față de cel din anul trecut: la 4,6 miliarde lei în 2024, de la 1,9 miliarde lei în 2023, a subliniat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.
Astfel, constructorii vor urma să modernizeze 2.250 km de drumuri, să realizeze 150.000 de branșamente individuale la apă-canalizare și 8.397 branșamente individuale la rețeaua de gaze naturale.
În plus, Guvernul se va concentra pe cofinanțarea proiectelor europene.
”Pentru 2024, am prognozat să atragem peste 10 miliarde de euro, dar și să realizăm o corelare a programelor de investiții pentru dezvoltarea comunităților locale cu programele de finanțare din bani europeni”, a mai spus Marcel Boloș
Anul acesta a crescut și bugetul total al comunelor din România, la 9,5 miliarde lei, față de 9,2 miliarde lei în anul trecut.
Potrivit ministrului Boloș, eforturile primarilor din mediul rural se traduc prin posibilitatea de a continua investițiile din Politica de Coeziune și PNRR, ”fie că vorbim de autostrăzi, școli, spitale sau rețeaua de apă și canalizare”.
Fondurile alocate pentru investiții prin programul Anghel Saligny, prin bugetele locale, prin programe de finanțare europene fac ca sectorul de construcții să aibă o contribuție în creștere la formarea Produsului Intern Brut.
Creșterea cererii interne prin majorarea investițiilor pentru a compensa scăderea cererii externe
Trimestrul IV al anului trecut, când și activitatea în construcții a fost mai slabă având un caracter oarecum sezonier, a adus o scădere a activității economice, comparativ cu cea din trimestrul precedent.
De altfel, dacă în trimestrul IV din 2022 creșterea a fost de 3,2% în trimestrul IV 2023 a fost de 1%, comparativ cu perioadele similare din anii anteriori.
Ca urmare, per ansamblul anului 2023 economia românească a crescut cu 2%, potrivit datelor estimate de Institutul Național de Statistică.
Creșterea anuală este mai mică decât cea de 2,2% estimată de analiștii Comisiei Europene în prognoza din toamnă.
Încetinirea creșterii PIB-ului real a fost cauzată de inflația ridicată care a diminuat veniturile disponibile reale și de condițiile financiare aspre.
De asemenea, cererea externă mai redusă a contribuit la încetinirea creșterii economice, ceea ce îi face pe guvernanți să aibă în vedere accelerarea creșterii cererii interne.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie – decembrie 2023
