Avocat Dr. Roxana Vornicu Managing Partner Sirbu&Vornicu Law Senior Lecturer Dickson Poon School of Law, King´s College Londra Centru de Dreptul Constructiilor
Productivitatea sectorului construcțiilor a rămas în urma altor sectoare de ani de zile. Fragmentarea industriei este una dintre principalele probleme, dar importante sunt multe alte puncte nevralgice cum ar fi gestionarea și execuția deficitară a proiectelor, forța de munca, documentații de atribuire defectuoase care duc la consecințe in sfera întocmirii proiectelor și investițiile insuficiente în cercetare și inovare[1]. O soluție pentru această fragmentare si multe din problemele menționate este tehnologia BIM, dar aceasta nu poate livra rezultatele promise fără o abordare colaborativă a proiectelor de construcții si fără strategii adecvate a clienților publici care permit posibilitatea unei structuri contractuale holistice și integrate.[2]. Cu ajutorul unui tip de contract adecvat, BIM este capabil să transforme industria într-un mediu mai productiv[3]. De cele mai multe ori, modelele clasice de contract, cu o abordare tradițională concentrata pe transferul riscului intre partenerii contractuali, si nu pe integrarea echipelor poate limita avantajele pe care le presupune utilizarea BIM.
La nivel național, pentru o perioadă îndelungată, BIM a rămas într-un con de umbra, existând foarte puține proiecte mai ales in sfera publica in care tehnologia BIM sa fie impusa dar și putini experți în domeniu. Din a doua jumătate a anului 2022 utilizarea BIM în România a cunoscut o creștere semnificativă, fiind pe drumul de a deveni un instrument esențial în industria construcțiilor și în domeniul proiectării și gestionării clădirilor. Una dintre cele mai notabile evoluții în adoptarea BIM în România este implicarea tot mai mare a autorităților publice și a organizațiilor din sectorul construcțiilor în promovarea și implementarea acestui concept. Au fost elaborate regulamente și ghiduri pentru utilizarea BIM în proiecte publice, încurajând astfel utilizarea acestui sistem în licitațiile și contractele publice.
Reglementari si inițiativei privind BIM in Romania
Evoluția BIM în România a debutat prin adoptarea de către Guvernul României în data de 16 Septembrie 2023 a unui Memorandum cu tema – aprobarea Foii de parcurs privind implementarea metodologiei BIM (Building Information Modelling) la nivel național, în proiectele de investiții finanțate din fonduri publice din sectorul constructiilor. Adoptarea acestui Memorandum reprezintă un jalon conform Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 5 – Valul Renovării, Reforma 1.
Memorandumul reprezintă piatra de temelie a utilizării la nivel național a metodologiei BIM în ceea ce privește investițiile în sectorul construcțiilor cu finanțare publică avand ca scop stabilirea unui cadru normativ simplificat și actualizat pentru a sprijini tranziția către construcții ecologice și rezistente. În cadrul Foii de Parcurs sunt stabilite 4 etape de implementare:
i) Etapa 1 (trimestrul III – trimestrul IV 2022) – constă în promovarea și aprobarea de către Guvern a Memorandumului privind implementarea metodologiei BIM la nivel național, în proiectele de investiții din sectorul construcțiilor și constituirea unui grup de lucru interinstituțional, sub coordonarea MDLPA.
ii) Etapa 2 (trimestrul I 2023 – trimestrul II 2024) – pregătirea cadrului de implementare este planificată pe o durata de 18 luni de la finalizarea Etapei 1. În această etapa se vor dezvolta instrumentele de comunicare, cadrul de reglementare tehnică, se vor identifica practicile aplicabile în proiecte realizate în BIM, se vor stabili cerințele, specificațiile, sistemele de clasificare și alte instrumente suport pentru ghidarea factorilor interesați și pregătirea unui cadru de implementare adecvat.
iii) Etapa 3 (trimestrul III 2024 – trimestrul III 2026) – demararea introducerii BIM la nivel național și implementarea de proiecte pilot, utilizând Stadiul 2 de maturitate BIM. Etapa este planificată pe o durată de 27 de luni de la finalizarea Etapei 2.
iv) Etapa 4 (trimestrul IV 2026 – trimestrul IV 2028) – dezvoltarea și extinderea BIM la scara largă este planificată pe o durata de 27 luni de la finalizarea Etapei 3. În această etapa vor fi extinse categoriile de proiecte la care va fi obligatorie realizarea în BIM și vor fi utilizate pe scară largă instrumentele digitale dezvoltate în etapele anterioare, respectiv instrumentele de comunicare, partajare, interoperabilitate de informatii. În Etapa 4 se va operaționaliza platforma digitală a proiectelor cu finanțare publică realizate în sistem BIM și se asigură interoperabilitatea cu alte sisteme digitale specifice domeniului construcțiilor.
Un alt pas important în evoluția BIM în România este reprezentat de publicarea în 09.07.2023 a versiunii în română a standardelor BIM SR EN ISO 19650-1:2019, Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției.
Totodată, conform celor propuse prin aprobarea Foaia de parcurs privind implementarea metodologiei BIM, MDLPA a adoptat Ordinul 2221/2023 pentru aprobarea reglementării tehnice ”Ghid privind managementul şi monitorizarea informațiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022” (în vigoare din 19.11.2023) și Ordinul 2224/2023 pentru aprobarea reglementării tehnice ”Ghid privind utilizarea instrumentelor BIM în generarea şi gestionarea datelor digitale aferente construcțiilor, indicativ RTC 9-2022” (în vigoare din 26.11.2023).
Aceste Ghiduri se vor aplica obiectivelor/proiectelor de investiții-pilot din sectorul public, realizate în etapa 3 – Demararea introducerii BIM la nivel național şi implementarea de proiecte-pilot. Toate aceste măsuri demonstrează că industria construcțiilor din România a recunoscut avantajele majore ale BIM, urmând ca în perioada următoare BIM să cunoască o dezvoltare și aplicare largă la nivel național.
Limite impuse de o abordare contractuala tradițională
Valorificarea deplină a tehnologiei BIM implică procese de construcție care trec de la abordările tradiționale la abordări integrate bazate pe date. Cu toate acestea, pentru ca procesele digitale să funcționeze la capacitate maximă, acestea necesită o reducere a fragmentării orizontale și o implicare sporită a lanțului de aprovizionare precum si o contribuții concomitente aduse de toți membrii echipei de la proiectanți, la client, antreprenor general si subcontractanți/furnizori cheie.
O atare integrare de echipe ar fi sprijinita de trecerea de la acorduri bilaterale – abordarea tradițională – la acorduri multilaterale, ideal chiar colaborative, prin care clienții și echipele pot face schimb de cunoștințe și pot obține o valoare îmbunătățită din implicarea timpurie a contractanților și colaborarea în lanțul de aprovizionare. De altfel tendințele in dreptul construcțiilor la nivel internațional includ trecerea de la modele tradiționale de contract (de tip FIDIC, NEC, JCT) la modele colaborative de contract.
Contractele de construcție adaptate unei bune utilizări a BIM sunt cele care permit schimbul de informații eficace intre parti. [4] Un exemplu este de pilda contractul FAC-1 Framework Alliance. [5] Acest model de contract este utilizat intens și cu succes în Marea Britanie, precum și în jurisdicțiile de drept civil.
Trecerea la un mediu colaborativ
Colaborarea în proiectele de construcții este definită diferit de către cercetători și practicieni, dar este general acceptat faptul că contractele de construcție standard nu vor oferi un bun punct de plecare pentru relațiile de colaborare dacă sunt considerate nedrepte de către părțile cărora le sunt impuse, dacă tratează diferiți membri ai echipei în mod inconsecvent sau dacă nu descriu procesele de colaborare. De exemplu, Sir Latham in Marea Britanie, a recomandat ca un contract modern de construcție să includă „un pachet complet interconectat de documente care să definească în mod clar rolurile și îndatoririle tuturor celor implicați și care să fie potrivit pentru toate tipurile de proiecte și pentru orice cale de achiziție”. [6]
Principalele caracteristici de colaborare ale contractelor moderne de construcție ar trebui să includă următoarele recomandări relevante ale lui Latham: (i) obligație specifică pentru toate părțile de a se trata în mod echitabil între ele precum și cu subcontractanții, specialiștii și furnizorii lor, într-o atmosferă de cooperare reciprocă; (ii) Etape de lucru clar definite, inclusiv repere sau alte forme de program de activitate (iii) Integrarea activității designerilor și specialiștilor (iv) Un acord de parteneriat specific și formal care nu se limitează la un anumit proiect (v) Acorduri de parteneriat care includ obiective convenite de comun acord și măsurabile pentru îmbunătățirea productivității.[7]
Mediul colaborativ BIM cerut de ISO19650
În decembrie 2018, Comitetul European de Standardizare a aprobat seria de standarde ISO 19650 care se ocupă de „Organizarea și digitalizarea informațiilor despre clădiri și lucrări de inginerie civilă, inclusiv modelarea informațiilor despre clădiri (BIM) – Managementul informațiilor utilizând modelarea informațiilor despre clădiri”,[8] iar în ianuarie 2019, BSI (British Standards Institution) a publicat seria BS EN ISO 19650[9]. Aceste standarde prezintă conceptele și principiile pentru gestionarea informațiilor într-o etapă de maturitate descrisă ca „modelarea informațiilor despre clădiri în conformitate cu seria ISO 19650” și oferă recomandări pentru un cadru de gestionare a informațiilor pe parcursul întregului ciclu de viață al activului construit. Cel mai important, seria ISO 19650 subliniază importanța colaborării între membrii unei echipe și stabilește că: „Recomandările și cerințele pentru managementul informațiilor din seria ISO 19650 se bazează pe desemnare, desemnarea liderului și desemnarea părților care lucrează împreună și că toate părțile ar trebui să participe la implementarea seriei ISO 19650„.[10]
Managementul informațiilor prin BIM permite îmbunătățiri dramatice în ceea ce privește livrarea și eficiența performanței prin catalizarea unor moduri de lucru din ce în ce mai inovatoare în mediul construit.[11] Este general acceptat faptul că BIM oferă o imagine mai clară a dependențelor reciproce dintre activitățile membrilor echipei. Cu toate acestea, BIM poate susține aceste dependențe numai dacă membrii echipei sunt de acord să împărtășească datele de proiectare, cost și timp nu numai într-o formă digitală, ci și în nivelurile de informații necesare și în momentele în care aceste date vor fi cele mai utile pentru proiect. Acest lucru a devenit din ce in ce mai evident atunci cand ISO 19650 a fost publicat, iar aceste noi standarde subliniază faptul ca „Colaborarea dintre participantii implicati in proiecte de constructii si in gestionarea activelor este esentiala pentru livrarea si operarea eficienta a activelor„.[12].
Un protocol sau un contract multilateral de management al informației este esențial pentru a oferi structura și procesele colaborative pentru gestionarea unui mediu BIM. Acesta ar integra abordările convenite în ceea ce privește proiectarea, implicarea lanțului de aprovizionare, costurile, gestionarea riscurilor și programarea, conform cerințelor seriei ISO 19650. King´s College Londra, Centrul de Dreptul Constructiilor a dezvoltat un astfel de contract multilateral, denumit Integrated Information Management Contract, (IIMC), care asigura printre altele: (i) transparența datelor și integrarea echipei prin relații directe în cadrul structurii multipartite și al obiectivelor convenite (ii) integrarea programului de execuție; (iii) integrarea matricei riscurilor; (iv) Flexibilitate pentru a aduce contribuții în BIM de la subcontractanți specializați, furnizori, producători și operatori prin colaborarea lanțului de aprovizionare; (v) Licențe reciproce directe ale drepturilor de proprietate intelectuală; (vi) Integrarea managementului BIM cu guvernanța și soluționarea conflictelor prin intermediul grupului de bază și al dispozițiilor de avertizare timpurie și prin intermediul managerului alianței; (vii) Flexibilitatea de a obține contribuții BIM de la membrii suplimentari ai alianței implicați în ocuparea, exploatarea, repararea, modificarea și demolarea proiectelor și sarcinilor finalizate;
Studiu de caz
Municipalitatea „Adda Martesana” a aplicat FAC-1 (Framework Alliance Agreement sau Acordul Cadru pentru Alianta) proiectarii si executiei unei școli în Liscate (Italia). Acesta este un proiect pentru o Școală Gimnazială pentru 150 de elevi cu costuri de construcție în valoare de 5 milioane €, care a fost dezvoltat utilizând tehnologia BIM. Criteriile de atribuire în procesul de licitație au fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, obligatorie conform reglementărilor UE privind achizițiile publice, însă beneficiarul a dorit de la bun început sa utilizeze un mecanism contractual prin care sa integreze toate echipele din proiect si sa exploateze toate avantajele tehnologiei BIM, dar si sa respecte cerințele de colaborare din ISO 19650)[13]. Anunțul de participare a inclus criterii de selecție și criterii de atribuire bazate pe experiența de mediu, aspecte de mediu, costuri de întreținere si siguranța si sănătatea in munca. In plus fata de contractele bilaterale traditionale, partile aici au semnat si un contract umbrela plurilateral (sau multilateral) respectiv FAC.1, care fusese inclus in documentația de atribuire si care a reglementat exclusiv acest mecanism al colaborării si integrării cu scopul bunei utilizări a BIM, rămânând ca obligațiile principale in raporturile juridice bilaterale sa fie reglementate de fiecare contract bilateral in parte. Acest scenariu este perfect compatibil cu sistemul de drept roman si cu obligația autorităților contractante de a folosi modelul de contract standard adoptat prin Hotărârea de Guvern 1/2018 in cazul anumitor obiective de infrastructura.
Unul dintre obiectivele principale a fost garantarea unui nivel ridicat de coerență a ofertelor. Acest lucru a fost posibil folosind metodologia BIM atât în faza de proiectare a proiectului, cât și în elaborarea documentației de atribuire. Metodologia BIM a însemnat că echipa a utilizat un sistem integrat de proiectare, incluzând toate informațiile grafice și de performanță din baza de date asociată obiectelor modelelor BIM. Astfel, a fost posibil să se extragă fiecare document de licitație direct din modelul BIM și, de asemenea, să se obțină „liniile directoare pentru întocmirea ofertei” anexate la documentele de licitație. Această abordare integrată a reflectat gestionarea inovatoare a fazei de proiectare. Prima etapă a constat în modelarea parametrică a clădirii de către autoritatea contractantă, modelul BIM care reproducea proiectul constituind geamănul digital al acesteia. Aceasta cuprindea obiecte virtuale echivalente cu elementele tehnice care urmau să constituie viitorul activ construit. Criteriile de atribuire au vizat întregul ciclu de viață al clădirii, concentrându-se pe performanța învelișului clădirii, pe performanța sistemului MEP, pe igiena și gestionarea resurselor, precum și pe întreținerea materialelor, soluțiile tehnologice oferite și întreținerea programată a elementelor arhitecturale și de proiectare a instalației. Contractul FAC-1 semnat de membrii echipei a oferit cu succes baza legală pentru optimizarea relațiilor dintre părți și obținerea valorii adăugate.
Concluziile
Beneficiile tehnologiei BIM pot fi exploatate daca abordarea si tipul de contract sunt propice integrării echipelor intr-un proiect. In studiul de caz al proiectului Liscate, implicarea colaborativă timpurie a tuturor membrilor echipei a prevenit sau a redus problemele și erorile semnificative și a permis membrilor alianței să obțină rezultate îmbunătățite. Rezultatele proiectului Liscate ar fi putut fi obținute numai prin utilizarea unui acord în care transparența datelor și integrarea echipei au fost precizate într-o structură contractuală multipartită care a fost condusă de obiectivele convenite.
Am mai arătat ca utilizarea tehnologiei BIM presupune crearea unui mediu colaborativ si ca asta se poate face eficient printr-un acord/contract sau protocol plurilateral, obligatoriu si complementar fata de fiecare contract in parte, indicând publicarea Intregrated Information Management Contract de către o echipa de cercetători de la King´s College London.
Despre Sîrbu & Vornicu Law:
Sîrbu & Vornicu Law este o societate de avocatură specializată în dreptul achizițiilor publice și dreptul construcțiilor dar și în dreptul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor.
Avocații din cadrul Sîrbu & Vornicu Law dețin o expertiză juridică de neegalat în dreptul achizițiilor publice, a construcțiilor și IT, anii de experiență, cunoștințele și pasiunea pentru drept asigurând soluționarea oricăror probleme cu profesionalism și agilitate.
În colaborarea cu clienții săi, Sîrbu & Vornicu Law devine o extensie a afacerii acestora, avocații noștri asigurându-se de soluționarea cu succes a tuturor provocărilor legale apărute în activitatea acestora.
Mai multe detalii despre Sîrbu & Vornicu Law pot fi obținute aici:
[1] A se vedea McKinsey Global Institute, „Reinventing construction: a route to higher productivity” (Reinventarea construcțiilor: o cale către o productivitate mai mare), 2017.
[2] Consultați Procuring for value. Construction Leadership Councel, (2018).
[3]A se vedea cercetarea realizată de Centrul de Drept al Construcțiilor KCL (2016), „Enabling BIM through procurement and contracts”. Cercetătorii intervievați de King au recunoscut potențialul de îmbunătățire a gestionării datelor prin BIM și beneficiile acestei abordări.
[4] Un contract de întreprindere prevede o succesiune de opțiuni pentru a găzdui și utiliza informații în creștere. A se vedea, de exemplu, D Mosey, Collaborative Construction Procurement and Improved Value (Achiziții colaborative pentru construcții și valoare îmbunătățită) (Wiley 2019), secțiunile 8.5, 8.6 și 8.7.
[5] A se vedea D. Mosey, „Collaborative Construction Procurement and Improved Value” (Achiziții colaborative pentru construcții și valoare îmbunătățită), John Wiley and Sons Ltd, 2019. Profesorul Mosey subliniază imposibilitatea de a structura un proces digital bazat doar pe acorduri bipartite. Acestea nu sunt capabile să creeze mecanisme care să angajeze un angajament ferm față de obiectivele comune. Aceste trăsături, impuse de termenii orientați către procesele digitale, nu asigură transparență și eficiență.
[6] Latham (1994), Constructing the Team (Construind Echipa)
[7] Latham, M. (1994), secțiunile 4, 5 și 6.
[8] În continuare seria ISO 19650
[9] este punerea în aplicare de către Regatul Unit a standardelor europene și care înlocuiește BS 1192:2007 +A2:2016 și PAS 1192-2:2013 aplicabile anterior
[10] A se vedea ISO 19650:1 4.2. Managementul informațiilor conform seriei ISO 19659.
[11] ALIANȚA UKBIM: „Managementul informațiilor în conformitate cu BS EN ISO 19650. Ghid Partea 1: Concepte”, pagina 9 disponibilă aici:
https://www.cdbb.cam.ac.uk/Resources/ResoucePublications/InformationManagementaccordingtoBSENISO19650GuidancePart1Concepts.pdf
[12] ISO 19650:1, p. Vi.
[13] DIRECTIVA 2014/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 26 februarie 2014
privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE