Principala provocare a Guvernului României este să aducă finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă, consideră reprezentanții Fondului Monetar Internațional, care au vizitat București și Cluj-Napoca între 22 septembrie și 4 octombrie.
În ciuda încetinirii, creșterea economică este estimată să rămână destul de solidă și mai mare decât în majoritatea țărilor comparabile. FMI preconizează că economia românească va avea anul acesta o creștere de 2,25%, susținută de investiții puternice.
Anul viitor este așteptată o recuperare modestă a economiei la o creștere de aproximativ 2,75%, deoarece creșterea mai mare a salariilor reale și cererea externă mai puternică sunt parțial compensate de necesara consolidare fiscală.
Pe termen mediu, analiștii FMI se așteaptă ca economia să revină la rata sa de creștere potențială de 3,75%, deoarece consumul revine la normal, iar investițiile, susținute de fondurile Programului de Redresare și Reziliență, rămân solide.
Odată cu diminuarea creșterii economice, ei se așteaptă ca inflația să încetinească de la 7,5% la sfârșitul anului curent, la 4,5% până la sfârșitul anului viitor, cu toate că rămâne semnificativ peste banda țintă de inflație a Băncii Naționale a României.
Însă, riscurile legate de această perspectivă sunt semnificative.
Războiul Rusiei în Ucraina, o posibilă slăbire ulterioară a activității în Europa sau o încetinire bruscă la nivel global ar putea submina creșterea și fluxurile de capital către piețele emergente.
Creșterea semnificativă a salariilor în România ar putea întârzia scăderea proiectată a inflației de bază.
În cele din urmă, ar putea fi dificil să se implementeze consolidarea fiscală și următorii pași în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (NRRP) într-un an cu mai multe alegeri.
Deficitul bugetar va ajunge la 6% din PIB
Pachetul fiscal recent adoptat reprezintă un pas în direcția corectă, dar este necesară o ajustare suplimentară.
Ținta inițială de deficit pentru anul curent, de 4,4% din PIB, este probabil acum inaccesibilă și FMI estimează un deficit de 6% din PIB.
Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în anul viitor și în perioada următoare cu aproximativ 1% din PIB, rezultând un deficit puțin peste 5% din PIB în 2024.
Cu toate acestea, deficitul fiscal va trebui să scadă sub 3% din PIB, conform acordului cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a asigura finanțarea necesară pe piețele financiare la rate de dobândă mai scăzute și pentru a susține eliberarea continuă a fondurilor UE.
Va fi necesară o ajustare suplimentară de cel puțin 2% din PIB în următorii ani pentru a atinge acest obiectiv.
FMI recomandă prag și mai mic pentru impozitarea IMM-urilor și consideră inechitabilă impozitarea băncilor și marilor întreprinderi
Ca urmare a noului pachet fiscal, creșterea impozitului pe microîntreprinderi va majora veniturile fiscale; ”dar pentru a închide cu adevărat această portiță, pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus și mai mult. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi pun o povară inechitabilă asupra companiilor cu marje reduse și pot reduce intermedierea financiară”.
Posibilitatea de a realiza ajustări fiscale suplimentare prin reducerea cheltuielilor sau cresterea eficienței cheltuielilor este limitată.
Reviziile continue ale cheltuielilor sunt binevenite și ar putea contribui la simplificarea cheltuielilor guvernamentale în timp, dar nu sunt susceptibile să ofere economii semnificative.
În plus, susținerea unei populații în îmbătrânire, abordarea nevoilor sociale și îmbunătățirea serviciilor publice – în special educația și sănătatea – către standardele UE necesită cheltuieli bine direcționate și adecvate.
Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea.
Va fi necesară o creștere a veniturilor cu mai mult de 2% din PIB în următorii doi ani în afara câștigurilor aduse de noul pachet fiscal recent.
În acest sens, potrivit FMI, măsurile cheie de luat în considerare sunt:
(i) eliminarea scutirilor, privilegiilor și portițelor rămase;
(ii) continuarea simplificării TVA;
(iii) implementarea impozitului pe proprietate reformulat; și
(iv) utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, într-un sens mai larg, pentru a stimula tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Îmbunătățirile continue în administrația fiscală, deși necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se pot baza pe ele pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt.
Politica fiscală trebuie, de asemenea, planificată bine și comunicată clar pentru a oferi previzibilitate pentru gospodării și firme.
Schimbările fiscale ad-hoc în răspuns la nevoile fiscale urgente creează incertitudine și subminează capacitatea de planificare. În acest sens, înființarea unei unități de politici fiscale în Ministerul Finanțelor este binevenită. Aceasta ar trebui să ajute la dezvoltarea unei strategii de venituri pe termen mediu și la planificarea, proiectarea și analizarea politicii fiscale cu mult timp înainte de promulgarea și implementarea lor. Creșterea previzibilității cheltuielilor pentru salariile și pensiile din sectorul public este, de asemenea, importantă, iar reformele planificate în aceste domenii în cadrul PNRR sunt vitale. Aceste măsuri ar ajuta la îmbunătățirea bugetării pe termen mediu.
Citiți revista Arena Construcțiilor nr. 7/octombrie 2023
