Prețurile lemnului se mențin ridicate, iar scăderea cererii este compensată de diminuarea producției, deci a ofertei.
În industria lemnului a fost devastator efectul suprapunerii prețurilor lemnului prea mari de pe piața internă pe scăderea de prețuri și reducerea cererii pe piețele internaționale.
Primele luni din anul curent au consemnat scăderi de 10 – 20% ale producției în industria lemnului. În iulie s-a ajuns la o scădere de 33% față de iulie anul trecut, arată Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.
El menționează că, în cvasitotalitatea lor, contractele pentru masă lemnoasă pe picior achiziționată la prețuri mari în toamna anului trecut au fost reziliate în ultimele luni.
Volumul reziliat în 2023 este estimat la 1,8 milioane de mc, având impact implicit în reducerea activității în sectorul de exploatare a lemnului.
”Dar piața primară a lemnului a rămas agățată de prețurile mari, atât pe segmentul lemnului de foc, pe segmentul cherestelei de rășinoase – agățată de piața internă a lemnului pentru construcții, cât și pe segmentul cherestelei de foioase – agățată de industria internă a mobilei. Prețurile la buștean nu au scăzut suficient pentru ca industria lemnului bazată pe exporturi să își recapete competitivitatea. Revitalizarea pieței lemnului de foc, odată cu venirea toamnei, ține prețurile la un nivel ridicat”, spune Cătălin Tobescu.
Astfel continuă căderea de producție din industria lemnului.
Piața primară a lemnului din România s-a restrâns, bazându-se în principal pe consumul de pe piața internă.
A fost o criză artificială de resursă lemnoasă
Criza artificială de resursă de masă lemnoasă, care a indus criza de lemn de foc din toamna anului trecut este una dintre cauzele actualei situații.
”Am asistat în toamna anului trecut la o inversiune artificială de prețuri, cu prețuri mult mai mari la lemnul de foc decât la lemnul pentru industrie, cu creșteri generalizate de prețuri induse pe toate segmentele.
A urmat o aliniere a prețurilor lemnului pe picior la prețurile pieței lemnului fasonat și a lemnului de foc, cu prețuri medii de adjudecare de peste 400 lei/mc ca medie națională la licitațiile organizate de RNP – Romsilva, prețuri mai mari cu 250% față de prețurile din urmă cu doar doi ani. De altfel, RNP – Romsilva nu a făcut nimic pentru a detensiona piața lemnului prin a oferi volume suplimentare în piață, regia a fost unul dintre beneficiarii acestor evoluții”, afirmă Cătălin Tobescu.
Industria lemnului a avut anul acesta o serie neîntreruptă de scăderi față anul trecut, nivelul producției atingând un nivel minim în iulie când a fost mai mică cu aproape o treime decât în aceeași lună din anul trecut. S-a realizat numai 67,6% din volumul aferent lunii iulie 2022, conform INS.
Președintele Prolemn susține că factorii artificiali care au condus la bulversarea de pe piața lemnului din România continuă să acționeze (procedura greoaie de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice, marcările la persoane fizice, etc.).
Au apărut și noi factori perturbatori potențiali: un proiect de nou Cod Silvic, proxima intrare în vigoare, în decembrie 2023, a HG-ului care obligă la revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice care nu au parcurs procedura de evaluare adecvată de mediu. Până la 70% din amenajamente ar putea intra în această revizuire, cu reducerea volumelor care pot fi puse în piață pe perioada revizuirii.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2023
