Femeile au fost plătite anul trecut mai mult decât bărbații, în sectorul construcțiilor.
După cum arată cele mai noi date furnizate de Institutul Național de Statistică, salariul mediu net lunar al femeilor a fost anul trecut de 3.849 lei, fiind mai mare cu 11,6% decât cel al bărbaților, de 3.450 de lei.
Însă, la nivelul întregii economii, femei au câştigat mai puţin cu 6,3%, decât bărbaţii (3.672 lei câştigul salarial mediu net al femeilor, faţă de 3.920 lei al bărbaţilor). Câștigul salarial mediu net lunar anul trecut a fost 3.801 lei, per economie.
Cele mai mari salarii
Cele mai mari valori ale salariilor medii nete lunare realizate anul trecut, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: informaţii şi comunicaţii (+102,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+57,4%), administraţie publică (+46,5%), industria extractivă (+44,0%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,2%).
Cele mai mici salarii
Salariile medii nete lunare care s-au situat sub media pe economie au fost în următoarele activități economice: hoteluri şi restaurante (-43,0%), alte activităţi de servicii (-37,4%), tranzacţii imobiliare (-27,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,4%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,8%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,3%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-15,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-14,5%), industria prelucrătoare (-9,5%), transport şi depozitare (-8,8%), respectiv construcţii (-7,8%).
Puterea de cumpărare a scăzut
Indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 222,4% faţă de anul 1990, mai mic cu 5,0 puncte procentuale faţă de anul precedent.
Sectoare în care bărbații câștigă mai mult decât femeile
Bărbaţii au obținut salarii medii nete lunare mai ridicate decât cele ale femeilor în majoritatea activităţilor economice.
Cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (34,6%), industria prelucrătoare (23,4%), informaţii şi comunicaţii (22,1%), alte activităţi de servicii (19,2%), respectiv în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (18,7%).
În 37 de județe, salariul net este sub media la nivel național
În profil teritorial, pe judeţe, salariaul mediu net lunar s-a situat anul trecut sub media pe economie în 37 de judeţe.
Cele mai scăzute salarii medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Teleorman (2.881 lei, cu 24,2% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2.888 lei, -24,0%), Harghita (2.924 lei, -23,1%), Vâlcea (2.950 lei, -22,4%), Bistrița-Năsăud (2.951 lei, – 22,4%), Mehedinţi (2.954 lei, -22,3%), respectiv Botoșani (2.958 lei, -22,2%).
La polul opus, cu cele mai mari salarii medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (5.304 lei, cu 39,5% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (4.679 lei, + 23,1%), Timiş (4.251 lei, +11,8%), Ilfov (3958 lei, +4,1%) și Iași (3.939 lei, +3,6%).
Costul mediu lunar al forţei de muncă a crescut cu circa 11%
Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2022 a fost 6.426 lei/salariat, mai mult cu 10,8% comparativ cu anul precedent.
Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+97,1%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,1%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+64,8%), industria extractivă (+54,3%), sănătate şi asistenţă socială (+26,1%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+24,1%), respectiv administraţie publică (+22,9%).
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-42,9%), alte activităţi de servicii (-36,0%), tranzacții imobiliare (-24,7%), construcţii (-24,1%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,8%).
Numărul mediu al salariaţilor
Numărul mediu al salariaţilor a fost anul trecut de 5209,5 mii persoane.
Acesta a crescut pe parcursul anului 2022 cu 115,2 mii persoane comparativ cu anul precedent.
Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în informaţii şi comunicații (+18,8 mii persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+18,2 mii persoane), hoteluri şi restaurante (+15,6 mii persoane), construcţii (+15,0 mii persoane), sănătate şi asistenţă socială (+10,7 mii persoane), respectiv în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+10,0 mii persoane).
La polul opus, cele mai importante scăderi ale numărului mediu al salariaţilor au fost în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8 mii persoane), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (-1,3 mii persoane).
Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2022
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2022 a fost 5607,1 mii persoane.
În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creșteri faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost ȋn regiunile Bucureşti-Ilfov cu 28,6 mii persoane, Nord-Est cu 12,3 mii persoane, Centru cu 11,5 mii persoane, Nord-Vest cu 9,8 mii persoane, respectiv SudMuntenia cu 9,2 mii persoane.
În regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,4% din salariaţii din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,7%).
Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar au depășit ponderea mediei la nivel național (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), respectiv Vest şi Sud-Vest Oltenia (2,8% fiecare în parte).
Regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare decât media la nivel național (33,2%) au fost: Centru (40,8%), Vest (38,9%), Nord-Vest (37,9%), Sud-Muntenia (37,8%), respectiv Sud-Vest Oltenia (36,1%).
Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea Bucureşti-Ilfov (61,8% faţă de 44,5% media la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,4% faţă de 19,9% media la nivel național).
La sfârşitul anului 2022 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (76,7%) şi a înregistrat o creștere cu 1,9% comparativ cu anul precedent.
Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societăţile comerciale au reprezentat 79,8% din efectivul salariaţilor la sfârșitul anului, în creștere cu 1,7% faţă de anul precedent.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2023
