Codul Urbanismului, criticat dur de primarul general Nicusor Dan

Aspectele pe care le consideră nocive din Codul Urbanismului, proiect de lege ce va fi dezbătut de Camera Deputaților săptămâna aceasta, au fost criticate dur de primarul general al Capitalei Nicușor Dan.

”Dacă va fi adoptat în această formă, putem spune că se legalizează hoția în urbanism și construcții”,  a declarat Nicușor Dan. El consideră că în actuala variantă proiectul va avea un impact negativ major în privința spațiilor verzi.

Pentru o mai bună înțelegere a acestui pericol, primarul general a comparat două fotografii: un cartier din Drumul Taberei, proiectat în anii ‘60 (foto 2), în perioada comunistă, cu foarte mult spațiu verde între blocuri, o școală și o grădiniță și un cartier post-comunist (foto 1 – zona Drumul Binelui), unde legile în vigoare sunt încălcate, în care nu se vede spațiu verde, școală sau grădiniță.

În mod evident, chiar dacă nu sunt trecute în documentația de urbanism în PUG, toate spațiile dintre blocuri au fost proiectate pentru a fi spații verzi.

Proiectul Codului Urbanismului pune în pericol toate aceste spații verzi, așa cum sunt alte mii în București și alte zeci de mii în orașele din România.

Un alt exemplu îl reprezintă cartierul Floreasca (foto 3), unde erau blocuri construite în perioada comunistă și spații verzi între blocuri. Și pe aceste spații verzi au apărut, în tot cartierul, aproximativ 30 de clădiri pe spații verzi cu încălcarea legii.

A doua chestiune nocivă – în Legea 24/2007 este o prevedere care spune că dacă cineva introduce un teren din extravilan în intravilan sau cineva introduce un teren într-o zonă industrială și-l transformă într-o zonă construibilă, trebuie ca, prin proiectul prin care face această schimbare, să ofere fiecărui locuitor din viitorul cartier 20 mp de spațiu verde. Dezvoltatorultrebuie să asigure fiecărui locuitor din cartier 20 mp de spațiu verde.

”În momentul acesta există o recomandare a UE pentru 26 mp, însă la un moment dat aceasta va deveni o obligație. Și atunci autoritatea locală, cu bani de la cetățeni, va fi obligată, în locul acestor dezvoltatori, să răscumpere terenuri din București pe bani mulți, pe care să le amenajeze spații verzi, spațiile pe care acești dezvoltatori nu le-au amenajat”, a declarat primarul general.

A treia chestiune nocivă este legată tot de spații verzi.

În Legea 24/2007 a spațiilor verzi urbane există o sancțiune pentru schimbarea destinației unui spațiu verde, care este proporțională cu numărul de metri pătrați a căror destinație este schimbată.

În proiectul de Cod al Urbanismului, această prevedere este modificată pentru o amendă care este unitară, indiferent de suprafața de teren pe care o schimbi, și care este între 50.000 și 500.000 lei, indiferent de suprafață.

Asta înseamnă că sancțiunea pentru cineva care schimbă destinația unui spațiu verde și care plătește jumătate din minim în primele 15 zile, este 25.000 lei. Asta e sancțiunea pentru a schimba destinația oricărui spațiu.

„A patra chestiune nocivă este legată de principiul legalității, care, în opinia mea, este cea mai gravă. Dacă un PUZ este anulat și dacă în intervalul în care acest PUZ a fost în vigoare, în baza lui se emite o autorizație de construire și autorizația de construire nu este contestată înainte să fie anulat PUZ-ul, aceasta, prin efectul legii, rămâne în vigoare„ a declarat primarul general.

„Adică un proprietar de casă dintr-un cartier dintr-un oraș din România se trezește la un moment dat cu un panou care îl anunță că vecinul lui va construi 14 etaje lângă el și consultă un avocat. Și avocatul consultă legea și constată că PUZ-ul a fost anulat de un terț, se uită la lege și spune „nu mai ai nicio posibilitate să contești, ghinion, cineva a anulat PUZ-ul înaintea ta”, a continuat acesta.

A cincea chestiune provine din Legea actuală a urbanismului și care este profund nocivă, în opinia primarlui general, face obiectul mai multor sesizări la Curtea Constituțională.

Un PUZ nu poate să fie contestat decât într-o perioadă de 5 ani de la momentul emiterii sale.

„Ce înseamnă asta? Înseamnă că există mai multe documentații de urbanism care sunt în vigoare, prin diferite mecanisme juridice„ a explicat primarul general.

Un exemplu este PUZ Parcul Tineretului (foto 4). Sunt PUZ-uri din anii 2000, 2010, care prin diferite mecanisme juridice sunt în vigoare, pentru că au trecut 5 ani și nu mai pot fi contestate.

Un alt aspect se referă la relația dintre Primăria Capitalei și primăriile de sector în ceea ce privește emiterea de documentații de urbanism și emiterea de autorizații de construire, în special cele pentru rețele.

Se dorește ca PUZ-urile să nu mai fie votate de Consiliul General și să fie votate de consiliile locale ale sectoarelor.

Adică în momentul în care, în sfârșit, există la nivelul Primăriei Municipiului București voința de a termina odată pentru totdeauna cu haosul și cu debandada din urbanism și din construcții, se încearcă mutarea acestor prerogative către primăriile de sector, care nu au în structurile de specialitate această competență, pentru că n-au emis PUZ-uri până acum, au emis doar PUD-uri și care sunt chestiuni de amploare mult mai mică.

”Vă dau un singur exemplu (foto 5) din miile de exemple, este un extras din PUZ-ul Sectorului 2. PUZ Sector 2 prevede bloc de 14 etaje peste Clubul Bamboo, dar Legea apelor prevede o fâșie de protecție pentru malul de lac, spațiu verde. Și atunci specialiștii care au elaborat PUZ Sector 2 au pus această fâșie de spațiu verde în lac, pe luciul apei. Este un fals pe care instanța l-a constatat în ceea ce privește PUZ Sector 2”, a explicat Nicușor Dan.

Mai este partea de autorizații de construire pentru rețele.

”În mod absolut ilogic, toate competențele pe rețele, adică branșamente, apă, canal, electricitate, rețele de transport, sunt trecute la primăriile de sector. De ce? Pentru că nu am vrut să dăm autorizații de rețele pentru construcții ilegale. Vă dau un singur exemplu – Kiseleff 45 (foto 6), denumit uneori Grădinile Versailles ale Bucureștiului. Două clădiri interbelice (foto 7) au devenit aceste două blocuri pe spațiul verde. Există mai multe litigii în care aceste clădiri sunt contestate în instanță și noi am refuzat să emitem autorizația pentru conectare la rețele a acestor clădiri care sunt deja finalizate, pentru că în momentul în care vor fi conectate la rețele, vor fi funcționale și practic va deveni imposibil ca vreodată să revină la situația anterioară”, spune primarul Bucureștiului.

„Competența, trecând la primarul de sector, cu toată bunăvoința pe care el ar putea s-o aibă, neavând aceste informații pe care noi le avem ca emitenți și ca parte în dosarele în care autorizațiile sunt contestate, nu o să știe și o să dea pentru acest caz și pentru încă câteva zeci care sunt în aceeași situație, o să dea autorizația de conectare la rețele”, a mai spus Nicușor Dan.

Peste 160 de locuinte noi, construite cu aproape 13 mil euro

 

 

 

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2023