Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu SA
Reușitele Construcții Erbașu din acest an sunt reprezentate de proiectele finalizate, precum și de cele câștigate, pentru care s-a executat proiectarea și urmează să înceapă execuția. Dar cea mai importantă realizare este creșterea numărului de angajați, fără a deteriora calitatea activității așa cum se întâmplă atunci când o organizație își crește semnificativ personalul.
Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu, spune că numărul angajaților s-a mărit anul acesta cu 10-15% și preconizează că până la sfârșitul anului procentul va crește cu peste 20%, poate chiar 25%. Nu numai numărul muncitorilor a crescut, dar mai ales cel al personalului TESA, al echipei tehnice, administrative și de management.
Locurile de muncă oferite de compania Erbașu sunt foarte atractive în această perioadă, în primul rând pentru că firma este într-o etapă de modernizare și digitalizare, iar progresul în această zonă va fi în continuare unul accelerat. Și asta pe fondul faptului că are multe contracte încheiate, ”proiecte frumoase, interesante, de anvergură, pe termen mediu și lung”, după cum menționează Cristian Erbașu.
Pentru Construcții Erbașu anul acesta au început să pornească câteva din proiectele ofertate și câștigate anul trecut, însă majoritatea vor fi în plină derulare anul viitor.
”Anul acesta, în care presupuneam că totul va merge bine, estimam o creștere cu 50%-60% a cifrei de afaceri, dar vom avea o creștere de aproximativ 25-30% față de anul trecut”, spune domnul Erbașu.
Cele mai multe cauze ale ritmului mai lent de creștere față de cel estimat la începutul anului au venit din zona autorizării. Majoritatea contractelor sunt de proiectare și execuție, iar proiectarea durează mai mult decât se aștepta constructorul, deoarece avizele și autorizațiile se obțin din ce în ce mai greu.
În marea lor majoritate contractele obținute anul acesta vor fi în deplina lor maturitate după perioada de proiectare, la mijlocul anului viitor sau la începutul anului 2024.
”Pe o perspectivă de doi ani, în mod normal noi ar trebui să avem o cifră de afaceri de cel puțin două ori mai mare decât cea de anul acesta”, estimează Cristian Erbașu.
Creșterea mai mică decât cea estimată a fost determinată și de faptul că pe piață se resimte în continuare o anumită dificultate în derularea contractelor. Înainte se dădea vina pe pandemie atunci când oamenii nu veneau fizic la lucru, iar toate activitățile erau întârziate: avizarea, autorizarea, livrarea materialelor, punerea lor în operă, decontările etc. Dar această lentoare a livrării materialelor a continuat și anul acesta fiind motivată de scumpirea energiei.
”Evident, această situație afectează din păcate și graficul de execuție a lucrărilor. Materiale care ne veneau înainte într-o lună, două, acum ne sunt livrate în 5-6 luni. Livrarea se tot amână și este condiționată de foarte multe criterii. Contractele sunt din ce în ce mai dure pentru antreprenori. Apar scumpiri ale materialelor, cu sau fără rațiune, după o zi pe alta, mult peste ceea ce era prevăzut în contractele de execuție”, subliniază Cristian Erbașu.
În pofida impedimentelor din piață, firma se dezvoltă și face pași importanți pe direcția modernizării și a digitalizării.
”Cred că este primul an în care am făcut câteva progrese concrete în ceea ce privește digitalizarea activității firmei, implementarea unui sistem general de informare digitalizat și conștientizarea personalului de a lucra cu informația digitalizată. De aceea ne așteptăm ca în următorii doi ani să avem progrese spectaculoase pe toate departamentele în ceea ce privește această modernizare. Avem pregătite peste 50 de proiecte prin care vom modifica procedurile de lucru, modul de colaborare dintre oameni și departamente, până la colaborarea cu terții sau cu beneficiarii. Această digitalizare facilitează integrarea personalului tânăr, mai familiarizat cu astfel de sisteme. Până la urmă tehnologizarea și digitalizarea nu mai reprezintă o opțiune, ci o necesitate”, este de părere directorul general al Construcții Erbașu.
Birocrația pune în pericol atragerea fondurilor prin PNRR
Constructorii încă se confruntă cu o serie de probleme care nu numai că încetinesc ritmul de derulare a proiectelor de investiții, dar le pot chiar bloca.
”În continuare avem problema birocrației”, spune Cristian Erbașu. Dacă finanțarea prin PNRR trebuia să fie de două ori mai simplă decât cea din fonduri europene, procedurile au ajuns de două ori mai complicate, în condițiile în care timpul de atragere a fondurilor din PNRR este mult mai scurt.
”Nu cred că, în acest mod, până la final se va putea consuma mai mult de jumătate din suma alocată României prin PNRR. Din nefericire, multe din programele de finanțare nu vor fi duse la bun sfârșit. Unele nici nu vor începe, vor fi doar depuse și planificate. Termenele extrem de precise pentru proiectele finanțate prin PNRR ne vor duce în situația de a pierde la fiecare bornă părți din bugetele alocate României. Prima bornă va fi la 1 ianuarie 2023 și vom vedea cum vor începe să scadă zecile de miliarde de euro pe care le avem alocate. Fondurile ne vor fi luate pentru că nu am parcurs pașii stabiliți pentru fiecare bornă. Aceste sume vor fi redirecționate către alte țări care se mișcă mai repede”, este de părere domnul Erbașu.
Din bugetul european 2014 – 2020 am reușit totuși să ajungem la un nivel destul de ridicat de absorbție, dar este puțin probabil ca procentul să fie 100% până la finele anului 2023 când se încheie perioada de primire a acestor fonduri europene.
Ca să atragă o pondere cât mai mare din aceste fonduri statul a supra-angajat bugetele și a aprobat foarte multe proiecte. De exemplu, POR-ul este angajat peste 150%, Guvernul asigurându-se astfel că va fi atins pragul de absorbție de 100%. Contractele semnate, dar pentru care nu vor mai fi fonduri, vor fi fazate pentru următorul exercițiu.
”Este o strategie pentru a crește gradul de absorbție, dar lasă multe proiecte neterminate, care vor urma să fie finalizate în exercițiul următor, din fazare. Dar această strategie de supra-angajare a bugetului nu este aplicabilă PNRR-ului, întrucât toate proiectele cu finanțare din PNRR trebuie terminate până în 2027. Aici sunt borne intermediare, după care fondurile efectiv se pierd”, atrage atenția Cristian Erbașu.
Un alt impediment îl reprezintă sistemul extrem de complicat al oricărei proceduri.
De multe ori acest sistem nu este unul impus de lege, ci este creat prin legislația terțiară sau prin opinii și cutume stabilite de anumiți decidenți care consideră că dețin adevărul suprem și nu acceptă să primească sugestiile și sfaturile celor din piață.
Au fost emise tot felul de instrucțiuni care nu numai că sunt ambigue, ci prin modul în care sunt întocmite blochează de multe ori realizarea investițiilor.
”Avem un adevărat hățiș de acte normative, complicate, dificil de aplicat, interpretate diferit de către beneficiari”, consideră domnul Erbașu.
Nici ministerele sau organismele coodonatoare nu se înțeleg mereu între ele. Au tot timpul divergențe, nu reușesc să ajungă la un numitor comun și prin urmare scot legi, instrucțiuni și proceduri paralele. Constructorii lucrează diferit în proiectele de investiții ale unui minister sau altuia, care au instrucțiuni și cutume diferite, chiar dacă au contracte similare, cum ar fi cele bazate pe HG1. Același lucru se întâmplă și la nivelul autorităților locale, care primesc instrucțiuni de la ministerele sau organismele coordonatoare.
Actualizarea valorii contractelor acoperă doar parțial inflația reală
Problema actualizării valorii contractelor cu creșterea costului de construire s-a rezolvat numai parțial.
Prin OUG nr. 47 și OUG nr. 64 emise anul acesta s-a făcut o actualizare care să acopere inflația generală, raportată de INS.
”Însă, inflația reală din construcții nu este acoperită nici măcar 70% de indicatorii INS, vorbind aici de creșterea prețurilor materialelor din construcții, de scumpirea energiei și a combustibililor”, apreciază Cristian Erbașu.
Autoritățile au hotărât ca actualizarea valorii contractelor să se facă pe 10 componente considerate ca având cel mai mare impact în costul de construire. Această ajustare este limitată la 50% din valoarea contractului, dar există multe proiecte în care necesitatea de actualizare este mai mare.
În aceste condiții, Cristian Erbașu crede că în mare parte aceste contracte vor fi reziliate în cele din urmă pentru că nu au cum să fie susținute financiar de companiile care execută respectivele lucrări.
Totodată, implementarea ordonanțelor de ajustare a valorii contractelor, mai ales a OUG nr. 64, este extrem de greoaie. Autoritățile locale, mai ales, au dificultăți majore în aplicarea acestor prevederi pentru că sunt foarte multe lucruri care nu sunt încă lămurite. Prin urmare se întârzie aplicarea legii, ceea ce face ca, practic, măsurile să vină prea târziu în sprijnul antreprenorilor.
Deja contractele sunt cu mult depășite din punct de vedere al termenelor de execuție, sunt foarte multe cheltuieli pe care antreprenorii le-au avut și pe care nu le mai pot recupera. Aplicarea OUG nr. 64 este amânată până la semnarea actului adițional deși era prevăzută de la momentul publicării în Monitorul Oficial.
Aplicarea acestor ordonanțe de ajustare se face diferit de la o autoritate la alta, nu este o modalitate unitară. Diferențele pot fi destul de mari. Chiar interpretări ale unor persoane neautorizate îl pot face pe beneficiar să nu aplice legea. Fiecare interpretează legea după cum crede că i se potrivește mai bine sau în versiunea pe care o gândește el că îi conferă siguranță în raport cu un eventual control.
”O asemenea gândire deteriorează colaborarea dintre antreprenor și beneficiar iar proiectul are de suferit.
Asta creează antreprenorilor un disconfort, dar și o frustrare foarte mare, pentru că nu știu pe ce buget să se bazeze.
Până la urmă este extrem de nociv faptul că, în continuare, beneficiarii îi tratează pe antreprenori ca pe niște inamici”, consideră Cristian Erbașu.
El e de părere că ”în România s-a ajuns în situația în care unul muncește și șapte controlează”. După ce sunt controlați de zeci de ori, angajații din departamentele tehnice ale firmelor își doresc să plece în zona de control de la stat. Ca urmare, pe piață este în momentul de față un dezechilibru care creează probleme constructorilor atât din punct de vedere al abordării angajaților, cât și la nivelul companiilor și al proiectelor.
În ceea ce privește investițiile, sunt diferențe de viziune tot mai mari între funcționarii de stat și angajații sectorului privat. Efectiv, s-au creat două populații într-o singură țară: cei care lucrează la stat și cei care lucrează la privat.
Viitorul arată promițător pentru constructori
Perspectivele pentru anul viitor sunt de creștere a activității în sectorul construcțiilor. Vor fi continuate proiectele de investiții fazate din perioada de programare 2014-2020, vor demara cele finanțate din bugetul european pentru 2021- 2027, vor începe proiecte finanțate prin PNRR.
Vor mai fi împrumuturile de la Banca Mondială, de la BERD, de la BEI, pentru proiecte de interes național.
”Prin urmare, proiecte vor fi. Constructori nu sunt suficienți pentru toate aceste investiții. Deci, teoretic, pentru constructori perspectivele ar trebui în continuare să fie bune”, este de părere Cristian Erbașu.