Implementarea BIM în statele europene a început încă din 2007, iar UK a fost printre primele state care au recunoscut importanța BIM în proiectele de construcții.
Programul BIM din UK a presupus mai întâi, recunoașterea faptului că trebuiau schimbate cerințele proiectului, dacă se dorea ca sectorul în ansamblul său să se schimbe. Nu era suficientă doar simpla dezvoltare a unui cadru de standarde pentru a determina transformarea întregului sector. Prin lansarea dialogului cu reprezentanții sectorului de construcțiilor, dar mai ales, prin proiectele de dezvoltare care impuneau achiziții publice, s-a definit strategia de implementare BIM din cadrul programului din Regatul Unit. În 2011, programul BIM din Regatul Unit a comunicat un obiectiv conform căruia toate proiectele publice de construcție finanțate la nivel central ar fi trebuit să utilizeze BIM până în 2016.
În prezent există o intenție generalizată de a implementa BIM în întreaga lume deoarece, conform “Manualului pentru introducerea modelării informatice a clădirilor de către sectorul public European”, realizat de grupul de lucru BIM al UE, cofinanțat de Comisia Europeană, în urma unei colaborări paneuropene a organizațiilor din sectorul public din 21 de țări, guvernele și achizitorii publici din întreaga Europă și din lume recunosc valoarea BIM ca factor strategic pentru obiectivele în materie de costuri, de calitate și de politică. Mulți iau măsuri proactive pentru a promova utilizarea BIM în sectoarele lor de construcții și în livrarea și exploatarea bunurilor imobiliare publice, pentru asigurarea acestor beneficii economice, de mediu și sociale.
În domeniul arhitecturii și ingineriei la nivel european, pentru asigurarea serviciilor de proiectare la un nivel ridicat de calitate, a fost publicată Directiva 2014/24/UE (EUPPD) a Parlamentului European și a Consiliului European, la data de 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE. Aceasta directivă propune contractorilor utilizarea soluțiilor BIM în proiectele de construcții, pentru a încuraja ofertanții în ceea ce privește livrarea serviciilor de înaltă calitate, implementarea unor soluții inovative de proiectare și sprijinirea autorităților privind lansarea unor proceduri care să asigure o competiție loială pe piața construcțiilor. Din 2016, această directivă încurajează țările membre UE să utilizeze BIM pentru construcțiile finanțate din fonduri publice.
Adoptarea BIM în statele membre UE prezintă o rată medie relativ ridicată, conform unui raport lansat de Comisia Europeană în aprilie 2021.
Danemarca și Austria sunt țările cu cea mai mare rată de adoptare.
În Franța, utilizarea BIM nu este obligatorie, cu toate acestea, peste 50% dintre liderii de pe piața franceză a construcțiilor au trecut la BIM.
Polonia raportează un nivel modest de adoptare a BIM, doar 12% dintre companiile de construcții utilizează BIM.
Austria și Olanda sunt singurele două state membre care dispun de un mandat privind standardul „Open BIM”.
În România, adoptarea a standardelor europene BIM a reprezentat unul dintre demersurile realizate la nivel național pentru stabilirea unui cadru general, facil, coerent și transparent, pentru desfășurarea activităților de construire, ținând cont nevoia ridicată de investiții în România.
“Procesul BIM presupune acordarea unei atenții sporite asupra proceselor de gestionare a informațiilor și datelor comparativ cu metoda tradițională în proiectele de construcție […], unul dintre instrumentele necesare pentru a sprijini utilizarea eficientă și coerentă a metodologiei BIM într-un cadru colaborativ constă în dezvoltarea competențelor privind colectarea, gestionarea, partajarea informațiilor referitoare la clădiri și fluxurile de lucru. Astfel, se consideră necesară aplicarea sistemului BIM pentru alinierea domeniului construcțiilor la cele mai recente inovații tehnologice, devenite obligatorii prin lege în alte state membre ale Uniunii Europene.”- Gabriel Marcu, Director Tehnic Leviatan Design
Rolul adoptării BIM în România este de a echilibra politicile publice și ale legislației naționale cu cele stabilite la nivelul UE, care duce, atât la creșterea nivelului de calitate și reducerea costurilor de constructie și exploatare, cât și la construirea unei piețe competitive și deschisă inovării.