Sectorul construcțiilor va crește în următorii doi ani, iar Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este o sursă de finanțare care ar putea să favorizeze această creștere, este de părere dr. Sebastian Sipos-Gug – Ebuild, EECFA România.
PNRR va putea avea impact favorabil atât pentru construcțiile noi, renovări, clădiri nerezidențiale, cât și pentru construcțiile inginerești.
În ceea ce privește renovările, PNRR prevede 1 miliard de euro pentru îmbunătățirea eficienței energetice a aproximativ 4,3 milioane mp de spații rezidențiale.
Spre comparație, în 2019, întreaga piață a renovărilor rezidențiale din România a însumat 800 de milioane de euro.
Această măsură are ca termen luna iunie 2026. Primul pas este ca Guvernul României să creeze o schemă națională de sprijin până în luna martie 2022, iar autoritățile locale să atribuie contractele.
Construcții nerezidențiale
PNRR va avea o influență pozitivă și asupra construcției de clădiri nerezidențiale, îndeosebi a spitalelor, clinicilor, școlilor și clădirilor publice, mai spune domnul Sipos-Gug.
Bugetul total de investiții pentru sănătate și educație depășește 4 miliarde euro, inclusiv echipamentele.
Cheltuielile totale pentru construcția de clădiri pentru recreere, învățământ, spitale și clinici în 2019 au fost de 284 milioane euro, prin urmare impactul PNRR asupra acestui segment ar putea fi semnificativ.
Renovarea clădirilor publice este, de asemenea, inclusă în PNRR.
Infrastructura
PNRR vizează inclusiv domeniul infrastructurii, cele mai multe proiecte fiind axate pe construcția de utilități publice, căi ferate, drumuri și proiecte în domeniul energiei regenerabile.
În categoria utilităților publice este planificată extinderea rețelelor de apă potabilă cu 1600 km și a celor de canalizare cu 2900 km (cu o alocare totală de 800 milioane euro). Spre comparație, în anul 2020 acestea au fost extinse cu 1500 km, respectiv 1898 km. Transportul sustenabil are alocat mai mult de un sfert din întregul buget al PNRR (7,62 miliarde euro) și include:
* 3,48 miliarde euro pentru infrastructura feroviară – reînnoirea a 2426 km, modernizarea a 315 km și electrificarea a 110 km de cale ferată.
* 3,095 miliarde euro pentru construirea a 429 km de autostrăzi (echivalentul lungimii autostrăzilor terminate din 2012 până în 2020). Programul va finanța mai multe segmente din autostrăzile A1, A3, A7 și A8.
* 600 milioane euro pentru rețele de metrou din București (5,2 km) și Cluj Napoca (7,5 km)
* 620 milioane euro pentru infrastructura de transport verde, cum ar fi stații de încărcare vehicule electrice (52) și piste de biciclete (1091 km).
În cazul sectorului energetic majoritatea inițiativelor vizează energia regenerabilă și ”verde”:
* 460 milioane euro pentru construcția de centrale solare și eoliene cu o capacitate de 3000 MW și dezvoltarea unor sisteme de stocare a energiei electrice (480 MWh).
În vara anului 2021 capacitatea netă de producție de energie din surse eoliene și solare în România era de 4273 MW, prin urmare finalizarea acestui program ar crește semnificativ capacitatea de producție din surse regenerabile.
* 515 milioane euro pentru transportul de gaz regenerabil, producția de hidrogen verde și stocarea de energie cu ajutorul hidrogenului (1870 km rețea de distribuție)
* 300 milioane euro alocați pentru înlocuirea lignitului cu gaz metan în productia energiei electrice și termice
* 280 milioane euro pentru producția și reciclarea bateriilor și panourilor fotovoltaice (capacitate totală a bateriilor de 2 GW/an).
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/ noiembrie-decembrie 2021
