Finanțarea patrimoniului cultural imobil, prin Timbrul Monumentelor Istorice, este afectată de problemele de colectare a sumelor ce urmează a fi apoi investite în lucrări de prezervare a patrimoniului cultural.
Ca urmare, au fost propuse două modificări legislative de mai mulți senatori și deputați USR-PLUS.
Aceste modificări prevăd clarificarea unor situații incerte privind colectarea Timbrului şi sunt necesare în vederea obținerii fondurilor pentru buna funcționare a instrumentului de finanțare, susțin inițiatorii noului proiect legislativ.
Propunerile se află în prezent înregistrate la Senat pentru dezbatere.
Conform legii, un procent de 3% din sumele colectate de la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc sunt direcționate anual către Ministerul Culturii pentru finanţarea lucrărilor de restaurare, conservare şi consolidare a monumentelor istorice.
Inițiatorii trag atenția asupra faptului că prevederea nu a fost pusă în aplicare până la acest moment, așadar aceștia au propus o clarificare a legii pentru ca sumele corespunzătoare să fie alocate Timbrului Monumentelor Istorice.
De asemenea, în prezent, Timbrul Monumentelor Istorice se percepe de la operatorii economici, titulari ai dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra imobilelor situate în zona de protecție a monumentelor istorice în zonele construite protejate.
În forma actuală, legea este interpretată de către unii operatori economici ca fiind aplicabilă exclusiv asupra imobilelor din zona de protecţie a unor monumente sau din zone construite protejate, nu şi asupra monumentului / monumentelor în sine, respectiv a monumentului / monumentelor care a/au generat o zonă de protecţie.
Această interpretare contribuie în mod direct la probleme privind colectarea TMI şi, implicit, la reducerea sumelor ce pot fi investite în consolidarea şi restaurarea monumentelor, mai explică inițiatorii, care au introdus în acest sens o clarificare în textul legislativ.
Vă amintim că timbrul monumentelor istorice, unul dintre puţinele instrumente naţionale de finanţare pentru patrimoniul cultural imobil, vine în ajutorul tuturor categoriilor de monumente istorice din România, indiferent de starea de conservare, suprafaţa, categoria valorică sau regimul de proprietate.
Acest instrument a fost instituit cu scopul de a sprijini activităţile de protejare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin finanţarea de lucrări precum:
* intervenţii de urgenţă
* amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită
* investigaţii şi elaborarea de reglementări, norme şi metodologii, programe sau proiecte culturale privind monumentele istorice.
Doar în anul 2021 au fost finanţati, prin cele 4 apeluri tematice dedicate intervenţiilor de urgenţă, elaborării documentaţiilor de intervenţie, lucrărilor de întreţinere şi de reparaţiilor curente, mai bine de 40 de beneficiari persoane fizice şi juridice, cu o sumă totală de 4.862.248 lei.
Cum arată propunerile inițiatorilor
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată (rl) din
Monitorul Oficial, Partea I nr. 938 din 20 noiembrie 2006, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 51, alineatul (31) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(31) Un procent de 3% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc, va fi direcţional anual către Ministerul Culturii pentru finanţarea lucrărilor de restaurare, conservare şi consolidare a monumentelor istorice; cu suma corespunzătoare procentului de 3% colectat de Ministerul Finanţelor Publice, se suplimentează, anual, bugetul Ministerului Culturii, la capitolul 67.10 „Cultură, recreere şi religie”, titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, pentru Institutul Naţional al Patrimoniului.
- La articolul 51, alineatul (4), se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) Timbrul monumentelor istorice se percepe de la operatorii economici, editori sau producători, de la proprietari, titulari ai dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice, imobilelor situate în zona de protecţie a monumentelor istorice, în zonele construite protejate sau de la beneficiarii veniturilor realizate, după caz.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/ noiembrie-decembrie 2021
