Confruntată cu protestele constructorilor legate de noua instrucțiune privind modificarea contractelor de achiziție publică, Agenția Națională pentru Achiziții Publice susține necesitatea noii Instrucțiuni.
Reprezentanții constructorilor spun că problemele lor nu sunt înțelese, consultările cu ANAP mergând din rău în mai rău până la eșec. (Cititi aici opinia constructorilor)
De cealaltă parte, ANAP a considerat necesar să emită o nouă Instrucțiune care să ofere pieței ”mai multă claritate, predictibilitate, rigoare și mai ales, mai multe exemple cu privire la modificările contractuale, în limitele legislației naționale și comunitare existente”.
Oficialii ANAP mai susțin că publicarea Instrucțiunii a fost realizată după un amplu proces de consultare inițiat în luna august a anului trecut și obținând un feedback constructiv din partea a 12 organizații active.
De asemenea, noua abordare cu privire la managementul modificărilor contractului ar conduce în practică la o gestionare mai bună a relațiilor contractuale, concomitent cu o trasabilitate a documentelor Contractului, păstrând o pistă de audit pentru fiecare etapă esențială a implementării contractelor de achiziție/sectoriale.
Beneficii aduse de noua instrucțiune, în viziunea ANAP, ar fi următoarele:
* Beneficii cu caracter orizontal, general:
- Consolidarea caracterului unitar de tratare a modificărilor contractuale pentru toate tipurile de contracte: servicii, bunuri, lucrări.
- Aplicarea unitară și clarificarea mecanismelor generale de utilizare a altor sume necesare pentru implementare, determinând o flexibilitate în implementarea celor trei tipuri de contracte (servicii, bunuri, lucrări);
- Îmbunătățirea structurii de prezentare a informațiilor prin asigurarea unei conexiuni directe cu actul normativ superior, pentru ca autoritățile/entitățile contractante să-și eficientizeze resursa de timp atunci când inițiază modificări ale contractelor/acordurilor-cadru;
- Prezentarea unor exemple specifice pentru fiecare tip de modificare contractuală (peste 40 de exemple) asigură o abordare unitară și implict evitarea blocajelor în derularea contractelor;
- Promovarea trasabilității și transparenței prin apariția registrului modificărilor contractuale la nivelul autorităților/entităților contractante, asigurându-se astfel implementarea noilor prevederi legislative, respectiv publicarea în SEAP a tuturor modificărilor contractuale intervenite pe parcursul derulării unui contract/acord-cadru de achiziţie publică/sectorial.
- Clarificarea modului de formalizare a modificărilor contractuale: au fost stabilite reguli privind utilizarea diverselor modalități de consemnare a modificărilor contractului (cu sau fără act adițional) ;
- Reducerea numărului de acte normative: sintetizarea și actualizarea reglementărilor cuprinse în trei instrucțiuni emise în materia modificărilor contractuale (3/2017, 2/2018 și 1/2019) sub forma unei singure instrucțiuni.
* Beneficii cu caracter specific:
- Clarificarea modificărilor nesubstanțiale indiferent de valoare, cum este în situația înlocuirii subcontractantului / introducerii unui nou subcontractant, situația prelungirii duratei de execuție a contractelor / duratei de derulare a procedurii de atribuire (conform lit. e) de la art. 221, alin. (1) din Legea nr. 98/2016), prin evidențierea împrejurărilor care se pot încadra în prevederile acestui articol;
- Posibilitatea de ajustare a prețului chiar și în situatia în care există prevederi contractuale care stabilesc faptul că prețul este ferm, instrucțiunea abordând condițiile în care prețul contractului poate fi ajustat;
- Introducerea de noi prevederi referitoare la posibilitatea acoperirii creșterilor generate de majorarea salariului minim brut pe economie, inclusiv în ceea ce privește manopera incidentă pentru personalul implicat – atât în cheltuielile directe cât și indirecte – subiect pus în acord cu punctul de vedere al auditorilor publici externi ai Curții de Conturi implicaţi în acţiunile de control;
- Clarificarea aspectelor referitoare la calculul cuantumului modificărilor contractuale, în special în ceea ce privește compensarea între notele de renunțare și cele de comandă suplimentară (calculul pragului valoric al suplimentărilor exemplificat în Anexa nr.2);
- Promovarea celor mai des întâlnite exemple de modificări contractuale (categoria celor cu valoare scăzută, conform lit. f), cum ar fi:
* necesitatea implementării unor optimizări în legătură cu obiectul contractului,
* suplimentarea produselor/serviciilor/lucrărilor,
* adaptarea proiectului tehnic la realitatea din teren,
* introducerea de noi produse/servicii/lucrări similare, precum și clarificarea faptului că un contract poate fi suplimentat cu 10-15% indiferent dacă au avut loc alte modificări succesive.
- Clarificarea modificărilor contractuale expuse la punctele b) și c) ale art. 221 din Legea nr.98/2016, mai exact explicarea acestora într-o manieră care să evidențieze diferențele în aplicare și impactul de natură financiară asupra valorii contractului, în special în ceea ce privește tratarea serviciilor, bunurilor sau lucrărilor la care se renunță.
- Promovarea utilizării clauzelor de revizuire, ca parte a condițiilor contractuale: au fost introduse exemple noi de clauze de revizuire pentru diverse situații și reguli clare de alegere a indicilor utilizați în formulele de ajustare.
- Introducerea unui exemplu detaliat de calcul al prețului revizuit al contractului în cazul în care au loc mai multe tipuri de modificări contractuale, iar contractul are prevăzută formulă de ajustare.
- Promovarea unei liste de verificare pentru a sprijini autoritățile/entitățile contractante să identifice circumstanțele aferente unui anumit tip de modificare nesubstanțială, dar și amenințările care pot compromite inițierea demersului de modificare.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2020
