Cu toate că scăderea înregistrată anul acesta de economia țării noastre pare mai puțin gravă decât se estimase inițial, totuși incertitudinea rămâne foarte ridicată, având în vedere evoluția recentă a pandemiei. Probabil că producția reală nu va reveni la nivelurile de dinainte de criză până la sfârșitul anului 2022, potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene.
În România, rata șomajului ar urma să crească de la 3,9% anul trecut, la 5,9% anul acesta și la 6,2% în anul viitor.
Analiștii CE estimează că deficitul bugetar al țării va crește semnificativ, deoarece efortul bugetar necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajelor fiscale din trecut.
Gradul de îndatorare a statului român va crește accelerat. Datoria publică brută (procent din PIB) aproape că se va dubla, urmând să crească de la 35,3% anul trecut la 63,6% în 2022.
După șocul major suferit în prima jumătate a anului, activitatea economică din Europa s-a redresat puternic în al treilea trimestru, concomitent cu eliminarea treptată a măsurilor restrictive.
Însă, al doilea val al pandemiei duce la o serie de perturbări pe măsură ce autoritățile naționale iau noi măsuri pentru a limita răspândirea virusului.
Situația epidemiologică înseamnă că previziunile de creștere devin incerte.
O redresare întreruptă și incompletă
Economia zonei euro va înregistra o contracție estimată de 7,8 % în 2020, urmată de o creștere de 4,2 % în 2021 și de una de 3% în 2022.
În comparație cu previziunile economice din vară, cele din toamnă sunt ușor mai optimiste pentru 2020 și mai temperate pentru 2021. Dar, nici în zona euro, nici în UE producția nu este preconizată să revină la nivelul pre-pandemic în 2022.
Impactul economic al pandemiei a variat foarte mult în UE și aceeași variabilitate este valabilă și în ceea ce privește perspectivele de redresare.
Creșterea ratei șomajului
Se estimează că șomajul va continua să crească în 2021, deoarece restricțiile sunt eliminate treptat în timp, însă ar trebui să se îmbunătățească în 2022, pe măsură ce economiile UE continuă să se redreseze.
Conform previziunilor, se estimează că rata șomajului în UE va crește de la 6,7 % în 2019 la 7,7 % în 2020 și la 8,6 % în 2021, urmând să scadă la 8,0 % în 2022.
Deficite și datorii publice în creștere
Analiștii se așteaptă ca deficitele publice să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecință a măsurilor de politică excepționale menite să sprijine economia.
Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va crește de la 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,8 % în 2020, înainte de a scădea la 6,4 % în 2021 și la 4,7 % în 2022.
Această evoluție reflectă eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgență în cursul anului 2021, pe măsură ce situația economică se va îmbunătăți.
Inflația se menține moderată
În lunile august și septembrie, o scădere abruptă a prețurilor la energie a determinat o inflație totală negativă. Inflația de bază, care include toate produsele cu excepția energiei și a alimentelor neprocesate, a scăzut, de asemenea, în mod substanțial în cursul verii, din cauza cererii reduse de servicii, în special de servicii legate de turism și de bunuri industriale.
Cererea scăzută, contracția pieței forței de muncă și o rată ridicată de schimb a monedei euro vor exercita o presiune descendentă asupra prețurilor.
Inflația în UE, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), este estimată la 0,7 % în 2020, 1,3 % în 2021 și 1,5 % în 2022.
Incertitudine și riscuri de evoluție negativă
Riscul principal rezultă din agravarea pandemiei, situație care necesită măsuri de sănătate publică mai stricte și care are un impact mai grav și de durată asupra economiei.
Există, de asemenea, riscul ca cicatricile lăsate de pandemie în economie – cum ar fi falimentele, șomajul pe termen lung și întreruperile în aprovizionare – să fie mai profunde și mai extinse.
Economia europeană ar avea de suferit, de asemenea, în cazul în care economia mondială și comerțul mondial s-ar îmbunătăți mai puțin decât previziunile sau în cazul în care tensiunile comerciale ar crește.
Posibilitatea unei presiuni asupra pieței financiare reprezintă un alt risc de evoluție negativă.
Dintr-o perspectivă pozitivă, este posibil ca NextGenerationEU, programul UE de redresare economică, care include mecanismul de redresare și de reziliență, să stimuleze mai puternic economia UE s-a estimat. Acest efect se datorează faptului că previziunile ar putea include doar parțial beneficiile probabile ale acestor inițiative, întrucât informațiile disponibile în această etapă cu privire la planurile naționale sunt încă limitate. Un acord comercial între UE și Regatul Unit ar oferi, de asemenea, posibilitatea unui impact pozitiv asupra economiei UE începând cu 2021, comparativ cu scenariul de referință potrivit căruia schimburile comerciale dintre Regatul Unit și UE ar fi reglementate pe baza normelor OMC privind clauza națiunii celei mai favorizate.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2020