Punctul critic al șocului economic indus de criza Covid-19 a fost depășit, ceea ce indică intrarea în ciclul economic post-pandemie, spune Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania, invocând previziunile macroeconomice revizuite semnificativ în sus de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și băncile centrale (FED și BCE).
Astfel, economia mondială a crescut pentru a doua lună consecutiv în august. Această evoluție a fost susținută de mix-ul fără precedent de politici economice în implementare în principalele blocuri economice ale lumii.
Economia României a scăzut cu 10,5% an/an în al doilea trimestru din acest an și cu 4.6% an/an în primul semestru, dar creșterea investițiilor productive exprimă tranziția rapidă spre ciclul post-pandemie.
Zona Euro (principalul partener economic al României) pare să fi intrat deja în ciclul post-pandemie, încrederea investitorilor crescând în septembrie spre maximul din februarie 2004.
În SUA indicatorii macro-financiari (inclusiv climatul din piața forței de muncă) au continuat să se amelioreze recent, exprimând premise de redinamizare începând cu trimestrul III, după ce prima economie a lumii s-a ajustat cu 4.4% an/an în semestrul I.
În China se evidențiază relansarea în formă de V: a doua economie a lumii a crescut pentru a patra lună consecutiv în august.
Climatul din piețele financiare internaționale a continuat să se amelioreze până la început de septembrie, când am asistat la intensificarea volatilității, pe fondul riscurilor la adresa procesului de relansare economică, în contextul persistenței pandemiei, explică Andrei Rădulescu.
Noile previziuni
Conform noilor previziuni, economia României ar putea crește cu un ritm mediu anual de 2.8% în perioada 2020 – 2022: ajustarea din 2020 va fi contrabalansată de redinamizarea din 2021 -2022, susținută de mix-ul relaxat de politici economice (la nivelul Uniunii Europene și pe plan intern).
În acest scenariu investițiile productive ar putea crește cu un ritm mediu anual de peste 6% în intervalul 2020 – 2022, pe fondul persistenței costurilor reale de finanțare la un nivel redus, implementării programelor Uniunii Europene (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027) și potențialului de dezvoltare din economia internă.
La nivelul economiei financiare, Andrei Rădulescu prevede scăderea costurilor de finanțare și continuarea tendinței ascendente pentru EUR/RON, în contextul perspectivelor de politică economică (externe și interne) și provocărilor structurale din România.
Printre riscurile la adresa evoluției economiei interne în trimestrele următoare se numără: climatul macro-financiar global/European; mix-ul de politici economice din România în context electoral și de pandemie; tensiunile geo-politice.
Evoluții în activitatea economică
Ca urmare a deteriorării climatului din piața forței de muncă, creșterii ratei de economisire și restricțiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare, consumul privat (principala componentă a PIB) a scăzut cu 13,3% an/an în trimestrul II.
Pe fondul implementării de politici economice în România și Uniunea Europeană, investițiile productive au continuat să crească trimestrul trecut, cu 1.8% an/an.
Totodată, consumul public a crescut în semestrul I (componentele individuală și colectivă au urcat cu 0.1% an/an, respectiv 8.7% an/an).
În România încrederea în economie a continuat să se amelioreze în august (spre maximul din martie), iar industria a crescut pentru a doua lună consecutiv în iunie, cu un ritm lunar în accelerare la 16.2%.
Totodată, construcțiile au consemnat un avans de 18.9% an/an în semestrul I, perioadă în care deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a ajustat cu 20% an/an la 3.5 miliarde EUR.
Inflația a accelerat la 2.8% în iulie (maximul din martie).
Aceste evoluții confirmă depășirea punctului critic al șocului indus de incidența pandemiei în T2 și poziționarea la începutul ciclului post-pandemie.
Citiți și:
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2020
