Alegerea lui Nicușor Dan ca primar al municipiului București are o uriașă miză pentru dezvoltatorii imobiliari. Aceasta pentru că este cunoscută poziția viitorului primar general privind planurile urbanistice ale Capitalei.
De altfel, lupta lui Nicușor Dan pentru ca spațiile verzi să fie protejate împotriva dezvoltărilor imobiliare a fost și unul dintre argumentele care i-au adus votul bucureștenilor.
El a susținut că PUZ pentru inelul median în zona de nord propus în 2013 de către Sorin Oprescu și votat de Consiliul General a fost, de fapt, un pretext pentru a mări coeficienții urbanistici pe mai multe terenuri adiacente, inclusiv pentru a transforma spații verzi în construibile. Ca urmare a acelui PUZ, fâșia de spațiu verde de protecție a Lacului Floreasca a fost redusă de la 50 m la 10 m pe unele porțiuni.
Nicușor Dan a spus că este ilegală schimbarea destinației spațiului verde, deci trecerea din spațiu verde în construibil.
De asemenea, el a acuzat că Planurile Urbanistice Zonale ale Sectoarelor 1, 2 și 5 favorizează dispariția a zeci de hectare de spaţiu verde și transformarea lor în terenuri construibile.
În platforma viitorului primar general este menționat că va debloca și reface Planul Urbanistic General al municipiului București.
De asemenea, va actualiza Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – portofoliul de proiecte pentru spațiul public din zona centrală.
Aceste planuri vor fi corelate cu Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană aflată în lucru, instrument obligatoriu pentru investiții de amploare.
O modalitate importantă de lucru avută în vedere de viitorul primar general al Bucureștiului este conectarea și sincronizarea datelor, planurilor și informațiilor (cadastru, patrimoniu, lucrări publice, trafic) folosind soluții GIS.
Pentru a da Capitalei un aspect civilizat, Nicușor Dan are în plan să creeze o Direcție de Inovare Urbană (după un model care există în Cluj-Napoca), care să rezolve în mod creativ problemele dezvoltării și renovării în oraș.
Totodată, a prevăzut și lansarea unui Fond al Capitalei pentru salvarea clădirilor vechi, în pericol de distrugere.
Consolidarea clădirilor urmează să fie realizată fie din fonduri europene (pentru clădirile publice), fie din fonduri împrumutate (pentru clădirile private – credite fără dobândă pentru perioade lungi).
În baza contracte de închiriere pe termen lung, întreprinzătorii din zona centrală (proprietarii de restaurante, terase, mici afaceri) își vor asuma responsabilități sporite privind aspectul clădirilor.
Citiți și:
Prima faza a unui amplu ansamblu rezidential din Capitala, in autorizare
Doua noi blocuri vor fi construite intr-un ansamblu rezidential din tara
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2020
