Creşteri ale costului mediu lunar al forţei de muncă s-au înregistrat anul trecut față de anul precedent în toate activităţile economice. Cele mai importante au fost în: sănătate şi asistenţă socială (+30,7%), învăţământ (+19,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (+15,2%), administraţie publică (+15,1%) și construcţii (+14,2%).
Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2018 a fost 4573 lei/salariat, în creştere cu 14,1% faţă de anul precedent, potrivit datelor furnizate de Instit.
Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile:
* informaţii şi comunicaţii (+88,6%),
* intermedieri financiare şi asigurări (+73,8%),
* industria extractivă (+65,3%),
* producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+45,3%),
* sănătate şi asistenţă socială (+44,5%),
* administraţie publică (+36,2%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+30,1%).
Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de:
* hoteluri şi restaurante (-42,0%),
* alte activităţi de servicii (-34,2%),
* construcţii (-27,3%),
* activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,0%),
* agricultură, silvicultură şi pescuit (-19,6%),
* tranzacţii imobiliare (-18,5%).
Peste 35% dintre salariați lucrează în industrie și construcții
Numărul mediu al salariaţilor a fost anul trecut de 5068,1 mii persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 122,2 mii persoane.
Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (servicii), ponderea acestora reprezentând 62,4% în anul 2018.
În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 35,2% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%.
Comparativ cu anul 2017, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în activităţile economice: comerţ (+28,0 mii persoane), sănătate şi asistenţă socială (+14,0 mii persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+13,3 mii persoane), respectiv informaţii şi comunicaţii (+12,0 mii persoane).
La polul opus, cu scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile de industrie extractivă (-2,5 mii persoane) şi învăţământ (-1,4 mii persoane).
București – Ilfov concentrează circa 22% din salariați
Regiunea Bucureşti-Ilfov concentrează aproape 22% din salariaţii din economie. Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,2%), Vest (2,8%) şi Sud-Vest Oltenia (2,7%).
Regiunile de dezvoltare care concentrează o proporţie semnificativă a salariaţilor în sectorul industriei şi construcţiilor sunt: Centru, Vest, Sud-Muntenia, Nord-Vest şi Sud-Vest Oltenia (42,6%, 42,5%, 40,0%, 39,4%, 37,7%, faţă de 34,8% media pe ţară).
Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti-Ilfov (62,3% faţă de 43,4% media pe ţară), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,1% faţă de 19,4% media pe ţară).
Citiți și:
Celebru investitor britanic, implicat intr-un proiect din provincie
Spatii de productie si depozitare, in pregatire pe aproape 3 hectare
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/ sept 2019
