Macaragii au acces la locuri de munca prin asociatia lor profesionala

De la un grup de socializare înființat pe Facebook în urmă cu doi ani, denumit  sugestiv: “MACARAGII *******”, s-a ajuns în prezent la Asociaţia Macaragiilor Români, creată cu acte în regulă.

Membrii grupului de pe Facebook au luat decizia de a face această asociaţie din nevoia de a avea o entitate cu personalitate juridică, astfel încât să poată purta un dialog cu instituţiile statului, precum și cu firmele care activează pe piaţă.

Marian Marcu, președintele Asociaţiei Macaragiilor Români, ne-a spus că până acum, prin intermediul grupului, a fost facilitat accesul macaragiilor la peste 280 de locuri de muncă, în România și Germania. ”Am reușit acest lucru datorită relaţiilor de prietenie pe care le avem, însă și pentru că în cadrul proiectelor de investiții mai mari și mai importante era nevoie de o organizaţie bine structurată, pentru dialog cu reprezentenții acestora”, ne-a declarat domnul Marcu.

În prezent, grupul de pe Facebook numără aproximativ 1.000 de persoane, macaragii care lucrează în România, dar și în alte ţări europene, în timp ce Asociaţia are câteva zeci de membri.

“Suntem încă la început și nu au apucat să se înscrie toţi. Cu timpul, însă, sunt convins că numărul membrilor va crește considerabil”, a completat domnul Marcu, adăugând că nu există nici măcar o acţiune în interes personal, toţi cei care sunt implicaţi în bunul mers al Asociaţiei, făcând muncă de voluntariat, deoarece sunt pasionaţi de această meserie.

Cât privește beneficiile pe care le oferă această asociaţie profesională, potrivit președintelui, primordial este accesul macaragiilor români la locurile de muncă, disponibile în ţară și în străinătate.

“Niciunul dintre membrii noștri nu trebuie să rămână fără loc de muncă. Grupul pe care l-am format pe Facebook a căpătat deja notorietate, astfel că cei care doresc să angajeze un macaragiu ne contactează și postează anunţul pe pagina noastră. Cu timpul, însă, după ce vom căpăta o reprezentare mai mare, vom face demersuri pentru implementarea unor proiecte în beneficiul membrilor noștri, dar și al angajatorilor”, a mai spus Marian Marcu.

O meserie cu bune și cu rele

Stricto sensu, definiţia meseriei de macaragiu se referă la totalitatea competenţelor tehnice şi organizatorice ce permit exploatarea în condiţii de securitate a diferitelor tipuri de macarale.

Președintele Asociaţiei Macaragiilor Români creionează, însă, un portret mult mai uman: “macaragiul este un pion principal în șantier, astfel că trebuie să fie responsabil, curajos și, mai ales, să nu aibă rău de înălţime. Însă, poate mai presus decât toate acestea la un loc, trebuie să practice această meserie cu pasiune, deoarece nu este deloc ușor să lucrezi opt-zece ore sau poate chiar mai mult la 60 de metri înălţime”.

În opinia sa, ca în cazul oricărei alte meserii, și cea de macaragiu are plusuri și minusuri.

“Faţă de alte ocupaţii, există și motivaţia financiară. Acum, un macaragiu câștigă bine în România, însă, de multe ori, pentru a-și rotunji veniturile, cel care are această ocupaţie face anumite sacrificii, lucrează ore suplimentare, punându-și adesea familia pe locul al doilea”, a completat președintele Asociaţiei Macaragiilor Români.

Salariul net al unui macaragiu variază între 4.000 și 11.000 de lei lunar

De regulă, un macaragiu are studii medii și urmează cursurile unei instituţii de învăţământ acreditate de ISCIR. Durata cursurilor este de patru luni, iar la final obţine diploma de macaragiu, urmând ca ISCIR să îi elibereze autorizaţia, în baza căreia poate lucra.

În prezent, spune domnul Marcu, salariul de bază al unui macaragiu, la care se adaugă plata orelor suplimentare sau pentru activitatea desfășurată în zilele care, prin lege, sunt libere, poate ajunge, în unele cazuri, la același nivel cu al unui inginer.

“O creștere semnificativă a salariilor macaragiilor s-a înregistrat în 2018, ajungând, în cazul unora dintre firme, și la 30%. Anul acesta, însă, salariile au stagnat la acel nivel. Acum, din datele mele, salariul net al unui macaragiu variază între 4.000 de lei și 11.000 de lei pe lună, în funcţie de numărul de ore lucrate și de bonificaţiile pe care le acordă angajatorul. Cu toate acestea, diferenţa dintre nivelul salarial din România și cel din alte state europene rămâne mare. În Germania, de exemplu, un macaragiu poate câștiga lunar între 2.000 de euro și 5.000 de euro”, a mai precizat Marian Marcu.

Dar și cererea de macaragii în țară a fost, anul trecut, mai mare decât acum, unii dintre aceștia întorcându-se din Germania pentru a lucra în România. Președintele Asociaţiei Macaragiilor Români spune că o explicaţie a acestei situații ar putea fi numărul mare de proiecte demarate în 2018 comparativ cu anul acesta.

Potrivit datelor sale, în prezent, pe piaţa construcţiilor din România activează circa 600 – 700 de macaragii, însă nu putem vorbi despre un excedent faţă de cerere.

De regulă, macaragii figurează pe ștatele de plată ale firmelor de construcţii, însă există și societăţi care au utilaje pe care le închiriază sau pe care le folosesc pentru anumite lucrări și atunci operatorul este angajatul lor.

În general, contractele de muncă pe care macaragiii le încheie cu angajatorii sunt pe perioadă nedeterminată, pentru că, de teamă să nu îi piardă, foarte multe firme preferă să le plătească salariul întreg chiar și atunci când vremea nu este propice pentru lucrări pe șantier. Unele pachete salariale oferite de marile firme de construcții pot include și alte beneficii, cum ar fi tichetele sau cardurile de masă ori tichetele de vacanţă.

Totuși, există situații în care dezvoltatorii imobiliari angajează macaragii numai pe perioadă determinată, de câteva luni, cât durează lucrarea.

Măsurile de protecţie sunt deocamdată minime

“În prezent, sunt relativ puţine măsuri speciale de protecţie pentru lucrul la înălţime, însă aceste condiţii minimale se respectă. În general, majoritatea firmelor își respectă angajaţii, din acest punct de vedere, însă mai sunt multe măsuri de reglementat. Acum, din păcate, în România, încă nu există modele de macarale dotate cu aer condiţionat, de exemplu, dar companiile încearcă să compenseze aceste lipsuri, oferind angajaţilor umidificatoare de aer instalate în cabine. Toată vara, noi lucrăm la 50 de grade Celsius, cât este temperatura în cabina, astfel că ar fi dificil să rezistăm fără aceste instalaţii”, a precizat Marian Marcu.

Potrivit informaţiilor sale, Suedia este una dintre ţările europene unde există cele mai avansate măsuri de protecţie pentru cei care lucrează la înălţime. De exemplu, este singurul stat din Europa unde este prevăzută, prin lege, obligativitatea ca macaralele cu o înălţime mai mare de 25 – 30 de metri să fie prevăzute cu lift, interior sau exterior. De un an sau doi, tot în Suedia, macaralele sunt dotate cu camere de filmat, astfel încât macaragiul să vadă mai bine care sunt problemele la nivelul solului.

“Prin urmare, sunt multe de făcut pe acest segment în România. Gândiţi-vă cât de dificil este să poţi salva un macaragiu, dacă acestuia i se face rău la 60 de metri înălţime. Medicii care vin să îi acorde primul ajutor nu pot urca până la cabină cu aparatura necesară. Şi mai sunt multe alte măsuri de siguranţă ce ar trebui adoptate. Poate nu imediat, însă, în câţiva ani, poate vom reuși să implementăm unele dintre aceste măsuri”, a mai spus Marian Marcu.

Macaragii vor continua să îi ajute pe tinerii începători, precum și acțiunile caritabile

“Ne vom axa în continuare pe facilitarea accesului la locuri de muncă în România și în străinătate, atât pentru membrii Asociaţiei, cât și pentru cei care fac parte din grupul de pe Facebook. Apoi, ne vom îndrepta atenţia în direcţia elaborării unor proiecte în parteneriat cu instituţiile statului și firmele care doresc să colaboreze cu noi”, a precizat peședintele Asociaţiei Macaragiilor Români.

Reprezentanții Asociației intenţionează să intensifice discuţiile cu firmele de construcţii, dar și cu dezvoltatorii imobiliari, astfel încât să poată crește gradul de notorietate a Asociaţiei.

Vor continua și acţiunile de sprijinire a elevilor care urmează cursurile școlilor de macaragii. “Suntem deja la a șaptea generaţie de elevi pe care îi ajutăm. Pe lângă sfaturile noastre, ale celor mai experimentaţi, vorbim cu patronii unor companii, astfel încât să îi primească să efectueze practica în cadrul firmei respective”, a menţionat Marian Marcu.

De asemenea, o atenţie sporită este acordată organizării diverselor evenimente, pentru ca membrii să se cunoască între ei și să socializeze. De exemplu, pe 23 iunie, este planificată întâlnirea mai multor macaragii pentru a sărbători doi ani de când s-a înfiinţat grupul de pe Facebook, “MACARAGII *******”.

Președintele Asociaţiei ne asigură că vor fi continuate și acţiunile caritabile. “Ne-am mobilizat la nivel de grup, pe Facebook, și am organizat câteva proiecte caritabile. Anul acesta, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, am organizat o caravană și am fost în trei locaţii: la Valea Plopului, unde un preot are grijă de 500 de suflete; în localitatea Negrenii, unde un alt preot are grijă de 100 de suflete și la un cămin de bătrâni. Nu a existat o sumă fixă pentru a participa la aceste acţiuni. Unii au donat 50 de euro, alţii 100 de euro, sau 200 de lei, ori 1.000 de lei, în funcţie de cât a putut fiecare. Am trecut toate sumele pe pagina de Facebook, în mod transparent, iar, la final, am reușit să adunăm 12.500 de lei, cu ajutorul cărora am cumpărat alimente, pe care le-am oferit apoi celor mai puţin norocoși ca noi. Este al treilea proiect de genul acesta și, cu siguranţă, vom continua aceste acţiuni”, a conchis Marian Marcu, președintele Asociaţiei Macaragiilor Români.