Arh. Alexandru Găvozdea, președintele OAR
Termenul reglementat pentru emiterea autorizațiilor de construire, de maxim 30 de zile de la depunerea documentației, este adesea depășit cu mult. Acest fenomen încurajează specula imobiliară și tentativele de ocolire a sistemului, dar și haosul urbanistic, intervențiile neautorizate asupra clădirilor de patrimoniu și construirea fără proiect în mediul rural și în periferii, a atras atenția arh. Alexandru Găvozdea, recent desemnat președinte al Ordinului Arhitecților din România (OAR).
În București, doar 16% dintre autorizațiile de construire și doar 25% dintre certificatele de urbanism sunt emise în termenul legal de 30 de zile de la depunerea documentației complete. Sunt și situații în care autorizațiile și certificatele sunt eliberate după mai mult de un an de așteptare.
În plus, aproape jumătate dintre certificatele emise sunt greșite sau incomplete, potrivit raportului pe 2016 întocmit de filiala OAR București în urma realizării unui sondaj în rândul arhitecților.
OAR își propune să dea consistență acestui termen de 30 de zile și să îl transforme, dintr-o chestiune formală care generează corupție și dezordine urbană, într-o lege activă.
În acest scop, OAR propune înființarea unui grup de lucru și face apel la toate autoritățile publice centrale și locale, organizațiile profesionale, dezvoltatorii și investitorii, locuitorii și ONG-urile interesate, să pornească o dezbatere concretă, cu identificarea soluțiilor și a pașilor de urmat.
Cel mai probabil, demersul se va concretiza printr-o propunere legislativă complexă.
Arh. Alexandru Găvozdea explică: „Nu ne propunem să facem demersuri coercitive sau să forțăm pe cineva să facă ceva. Trebuie să găsim soluțiile și să le oferim administrației ca să devină mai performantă. Nu pornesc de la premisa că cineva nu dă o autorizație din rea voință, o face fie din teama de a nu greși, într-un context volatil, fie o face din lipsa de instrumente, și o face de multe ori și din cauza faptului că documentația este incompletă, incorectă sau nu respectă prevederile”.
Principala soluție pentru urgentarea procesului de autorizare ar fi digitalizarea în administrația publică.
“Cred că filonul principal va fi digitalizarea administrației. În clipa în care toate procesele ajung să fie automatizate și transparente, presiunea va scădea în administrație, iar angajații respectivi nu vor mai pierde timpul cu procese și proceduri cu valoare scăzută: plimbat hârtii, numărat foi și verificat conformitatea unor planuri, ci vor putea să folosească timpul acela pentru activități cu valoare mai mare pentru societate și administrație”, susține președintele OAR.
Cel mai mare impediment în digitalizarea administrației ține de găsirea modalității prin care să fie operat transferul de la hârtie, semnătură și ștampilă, la digital, semnătură electronică și certificare electronică. “Cred că va necesita și o abordare de jos în sus, dar și una centralizată, din zona ministerială”, este de părere domnul Găvozdea.
În prezent, trecerea la digitalizare este îngreunată și de faptul că nu sunt finalizate lucrările de cadastru. În absența cadastrului nu pot fi introduse atribute într-o platformă geospațială GIS, de exemplu.
În plus, la momentul de față digitalizarea administrației se face doar voluntar. O obligație în acest sens era introdusă în ordonanța de urgență nr. 100 din 2016, dar a fost anulată anul următor prin lege.
Chiar și așa, sunt autorități publice locale care decid să facă acest pas din proprie inițiativă. Există deja mai multe primării și consilii județene în țară care lucrează cu GIS și care primesc documentațiile într-un format electronic prestabilit, de exemplu Primăria Oradea. De asemenea, următorul Plan Urbanistic General al Sibiului ar urma să fie transferat pe o platformă geospațială, astfel încât tot ceea ce se mai întâmplă ulterior să fie în timp real și dinamic integrat în PUG. Ținta este ca la un moment dat un PUG să nu mai aibă termen de valabilitate pentru că el ar fi oricum actualizat și adaptat în permanență, explică domnul Găvozdea.
Noul Cod Administrativ, aflat în prezent în dezbatere, nu doar că nu aduce îmbunătățiri în acest sens, ci include și o prevedere care a stârnit rumoare în rândul arhitecților, mai ales în cazul arhitecților șefi și anume propunerea de transformare a funcției de arhitect șef într-o poziție contractuală. Ca rezultat, persoana respectivă ar fi descărcată de responsabilitate, iar aceasta ar putea fi pasată unui SRL contractat pentru a prelua serviciile de arhitect șef. “Asta deschide Cutia Pandorei, foarte bogată în riscuri. Cred că nu este deloc de dorit ca această propunere să treacă în forma respectivă”, atrage atenția domnul Găvozdea.
Președintele OAR își propune să insufle o abordare proactivă în organizație. În opinia sa, OAR a avut până acum mai mult reacții la agresiunile unor măsuri asupra legislației din domeniu. De acum înainte OAR ar trebuie să se implice mai mult, împreună cu administrația publică și alte organizații profesionale pentru îmbunătățirea cadrului legislativ.
Citiți și:
Cititi revista ARENA Constructiilor nr.5/iul-aug 2018
